Terra – o planetă din ce în ce mai încinsă

În urma negocierilor internaţionale cu privire la climă, se stabilise că nu se va mai permite ca temperatura globală să crească cu mai mult de 2 grade Celsius peste nivelul pre-industrial. Cu toate acestea, până în acest moment, temperaturile au crescut cu 0,8 grade Celsius.

Conform celor mai recente analize efectuate de Agenţia Internaţională pentru Energie, în acest ritm, emisiile provenite de la infrastructura energetică vor duce la o creştere nu de 2 grade, cum se credea iniţial, ci de 6 grade Celsius, până în 2100.

• Ce amendă a primit un turist care s-a apropiat prea mult de o morsă din arhipelagul…
• O politiciană din SUA a stârnit controverse după ce a recunoscut că și-a împușcat câinele

Calculele arată că, în cazul în care vom continua să utilizăm energie din surse neregenerabile pentru producerea de electricitate şi pentru transporturi, în mai puţin de 100 de ani temperaturile vor creşte cu 6 grade Celsius – fenomen despre care Birol a declarat că „reprezintă o catastrofă pentru noi toţi”.

David Burwall, care conduce un program la Carnegie Endowment, referitor la impactul energiei asupra climei, susţine că producerea acestui fenomen va depinde, în mare parte, de investitorii din sectorul privat, de cei din industria petrolieră.

Într-un interviu acordat la conferinţa ONU, Birol a declarat că informaţiile publicate de Agenţie vor avea efect în China, ţară în care, până în 2015, nivelul emisiilor de carbon pe cap de locuitor îl va depăşi pe cel din Uniunea Europeană. Mai mult, până în 2035, China va deveni cel mai mare producător de emisii de carbon din istorie.

Este pentru prima oară când oficialii de la Agenţia Internaţională pentru Energie decid să trateze public acest subiect într-o manieră atât de directă, lucru care ar trebui să ne facă să realizăm importanţa fenomenului, spun specialiştii.

Trecând în revistă doar câteva dintre evenimentele climatice din acest an, ne putem da seama că situaţia globală se înrăutăţeşte rapid.

Doar în cursul lui 2011, în Africa de Est, în zone unde nu există sisteme de irigaţii, ţări precum Kenya, Somalia şi Etiopia au fost grav afectate de secetă în sezonul agricol, pentru ca mai apoi, în luna octombrie, teritoriile să fie inundate. Mai bine de 13 milioane de oameni au avut nevoie de ajutoare pentru a supravieţui foametei.

În estul Asiei, sezonul musonic s-a dovedit devastator pentru Laos şi Thailanda, inundaţiile curmând peste 1.000 de vieţi. Bangkokul a fost şi el afectat de inundaţii severe, favorizate de maree, lucru care a dus la uriaşe pierderi economice.

America de Nord a suferit pierderi de miliarde de dolari în urma celor 14 evenimente climatice majore care au avut loc în cursul acestui an.
În timp ce sudul a fost afectat de secete, mai ales în Texas, unde temperaturile medii au crescut cu 3 grade Celsius, în unele state din nordul şi centrul ţării s-au înregistrat căderi masive de precipitaţii şi inundaţii.

America de Sud şi America Centrală au fost şi ele afectată. În Brazilia a avut loc unul din cele mai mari dezastre naturale din istoria statului. În câteva ore, precipitaţiile au atins 200 de milimetri, producând aproape 900 de morţi.

În partea centrală, regiunea Huizucar, din El Salvador, a fost afectată de o cantitate de 1.513 milimetri de precipitaţii, în mai puţin de 10 zile. Guatemala, Costa Rica, Nicaragua şi Honduras au avut şi ele de suferit de pe urma intemperiilor.

Organizaţia Naţiunilor unite a clasat 2011 pe locul 10 în topul celor mai calzi ani din intorie.

De asemenea, Organizaţia Meteorologică Mondială a declarat că şi concentraţiile celor trei gaze cu efect de seră, rezultate din activităţile umane – dioxid de carbon, metan şi protoxid de azot -, sunt în creştere.

Deşi oficialităţile au afirmat că temperatura medie anuală în 2011 a fost mai scăzută decât cea din 2010, specialiştii spun că oamenii nu au avut de-a face cu acest lucru. Răcirea a avut loc datorită fenomenului climatic La Nina, caracterizat prin temperaturi scăzute ale apelor de la suprafaţa Oceanului Pacific.

Surse: Washington Post, The Telegraph, Bloomberg