Puterea minunată a vieţii: plante care au încolţit după 30.000 ani

Seminţele plantei Silene stenophylla, o rudă a plantei guşa-porumbelului (Silene vulgaris) din flora României, au fost descoperite pe malurile fluviului Kolîma, în apropiere de un sit paleontologic foarte bogat în fosile de mamuţi.

Înainte de descoperirea acestor seminţe, care prezentau încă potenţial de germinare, recordul fusese deţinut de câteva seminţe de palmier cu vechimea de circa 2.000 ani, descoperite în ruinele fortăreţei Masada din Israel.

• Alphabet, compania care deține Google, depășește o capitalizare de 2.000 de miliarde de dolari
• O femeie din India a inhalat un ac decorativ care i-a ajuns în plămâni

Echipa de cercetători condusă de profesorul David Gilikinsky (decedat din nefericire la câteva zile după descoperire), a identificat seminţele în cauză, în circa 70 de vizuini de popândăi, care le strânseseră în urmă cu multe milenii, pe post de rezervă de alimente pentru iarnă.

„Toate vizuinile străvechi au fost descoperite la adâncimi care variau între 20-40 metri faţă de suprafaţa actuală a solului, fiind depozitate în straturi de sol care mai conţineau resturi fosile de mamuţi, rinoceri lânoşi, bizoni, cai sălbatici, cerbi, precum şi resturi fosilizate de plante. Prezenţa unor straturi verticale de gheaţă demonstrează că toate aceste resturi, inclusiv seminţele de Silene stenophylla, s-au aflat permanent în stare îngheţată”, declară paleontologii ruşi.

Popândăii arctici au depozitat seminţele în cele mai reci „camere” ale vizuinilor lor multi-compartimentate, iar seminţele au rămas congelate timp de peste 30.000 ani.

„Acesta este de departe cel mai extraordinar exemplu de longevitate descoperit până în prezent lîn lumea vie”, declară entuziasmat Robin Probert, directorul departamentului de conservare din cadrul celebrei UK’s Millenium Seed Bank.

Conform teoriei emise de cercetătorii ruşi, ţesutul celulelor seminţelor conţine mari cantităţi de sucroză, care avea rolul de „hrană” pentru viitoarele plante.

Dar aceste zaharuri au şi proprietăţi conservante, fiind cunoscute pentru capacitatea lor de a conserva dozele de vaccinuri chiar şi în climatul cald al Africii, fără a mai fi nevoie de depozitarea vaccinurilor în frigidere.

Planta Silene stenophylla creşte încă în tundrele siberiene, iar cercetătorii care au comparat exemplare actuale cu cele de acum 30.000 ani, au descoperit unele mici diferenţe la nivelul formei petalelor şi organelor sexuale ale florilor, diferenţe pentru care încă încearcă să găsească o explicaţie.

Sursa: BBC News