O enigmă legată de „glasul” elefanţilor a fost dezlegată

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Comunicarea prin infrasunete – sunete foarte joasă, cu o frecvenţă atât de mică încât nu sunt percepute de auzul uman -, permite uriaşelor pachiderme să ţină legătura unele cu altele, chiar de la distanţe de 10 kilometri.

Chemările joase ale elefanţilor, care se înscriu într-o frecvenţă sub 20 Hz, nu par a avea multe în comun cu glasurile oamenilor; cu toate acestea cercetătorii, au descoperit că ambele manifestări sunt produse în acelaşi mod.

• Incident medical fără precedent la bordul ISS: Un astronaut NASA a rămas brusc fără voce
• Jumătate dintre elevii români s-au gândit la sinucidere, arată un raport îngrijorător

Cercetătorii s-au întrebat dacă, precum în cazul torsului pisicilor, infrasunetele elefanţilor sunt generate de mişcări „tremurate” ale corzilor vocale. Acest mecanism poate produce ” frecvenţe joase arbitrare”, după cum le numesc cercetătorii. Totuşi, cercetările sugerează că sunetele elefanţilor sunt produse prin intermediul aerului ce trece prin laringe, la fel ca în cazul unui om care cântă.

Cercetătorii germani au efectuat o serie de teste de laborator asupra unui laringe de elefant african mort din cauze naturale la grădina zoologică din Berlin.

În cadrul experimentului, cercetătorii au pompat aer sub presiune prin corzile vocale ale elefantului, în încercarea de a reproduce infrasunetele emise de aceste mamifere uriaşe. Deşi nu este exclusă posibilitatea ca, la un elefant viu, să se producă şi mişcări de genul torsului, experimentul cu laringele excizat a arătat că sunetele pot fi produse foarte bine prin simpla trecere a aerului prin laringe.

„Studiul nostru demonstrează că nu este nevoie de asemenea mişcări tremurătoare pentru a se produce vocalizările joase şi grave ale elefanţilor. Frecvenţa joasă a sunetelor are legătură cu dimensiunea şi tensiunea ţesutului vibrator, mecanism bazat pe câteva principii fizice. Laringele elefanţilor constituie un sistem vibrator care funcţionează într-o manieră asemănătoare cu laringele uman sau al altor mamifere. Vibraţia vocală produsă de fluxul de aer oferă o modailtate fiziologică şi evolutivă de a produce sunetele foarte intense de frecvenţă joasă, folosite de elefanţi pentru a comunica pe distanţe mari”, susţin cercetătorii.

Sursa: Daily Mail