Evreii încep vineri Paştele, celebrarea eliberării din Egipt, cu o cină rituală

Potrivit datelor recensământului din 2011, în România sunt 3.300 de etnici evrei.

În întreaga lume trăiesc 18 milioane de evrei, dintre care 6,3 milioane sunt în Israel, 8,3 milioane în Statele Unite şi 1,5 milioane în Uniunea Europeană.

• Al-Farabi, lumina rațiunii din Orientul Mijlociu
• Katherine Dunham, Regina Mamă a dansului „de culoare”

Preşedintele Comunităţii Evreieşti din Suceava, profesorul Sorin Golda, spune că Pesah-ul, care în traducere din aramaica veche înseamnă reînnoire, renaştere, a devenit, prin filieră latină, Paşte.

El a precizat că, potrivit tradiţiei ebraice, sărbătoarea Pesah trebuie să cadă primăvara, începe din ziua de 14 Nisan şi se încheie în ziua de 21 Nisan pentru evreii din Israel şi în 22 Nisan pentru evreii din diaspora, cea de-a opta zi fiind stabilită pentru a aminti de dărâmarea celui de-al doilea Templu de la Ierusalim şi de răspândirea evreilor în lume.

Golda a spus că Pesah este o sărbătoare „a libertăţii” celebrată de evrei în amintirea eliberării din sclavia egipteană şi a ieşirii din Egipt sub conducerea lui Moise, dar şi a suferinţelor îndurate de popor în timpul peregrinării prin deşert.

„Sărbătoarea Pesah la evrei înseamnă al doilea certificat de naştere pe care Dumnezeu îl dă poporului prin Moise şi fratele lui, Aaron, eliberându-l din sclavia de vreo 460 de ani a Egiptului, cu promisiunea făcută de Dumnezeu de a forma o ţară, după anii de peregrinare prin deşert”, a spus Golda.

Pesah începe, de obicei, cu o masă specială numită Seder, iar cel mai vârstnic bărbat al familiei sau al comunităţii spune povestea lui Moise şi Aaron. Masa are un rol simbolic, şi anume acela de a nu se uita că libertatea este cel mai bun preţ al omului.

„La masa de Seder există un simbol specific, format din ierburi amare şi un os, care are aceeaşi semnificaţie: de a nu uita. La această masă se beau câte patru pahare de vin provenit din Israel. Tradiţională, aşa cum este amintită în Vechiul Testament, este pasca sau azima, făcută din aluat nedospit”, a explicat Golda, arătând că, timp de şapte zile, din alimentaţie lipseşte orice produs obţinut prin dospirea unui aluat, fiind singura interdicţie din perioada Pesah-ului.

La masa de Seder se serveşte o mâncare pe bază de cartofi, la care se adaugă ouă fierte tari, prăjituri făcute cu o făină specială, cu ou, hrean şi preparate din carne cucher. Primul ou care se mănâncă la această masă este împărţit întregii familii, ca simbol al unităţii.

În judeţul Suceava, comunitatea evreiască are 128 de membri, din care aproape jumătate trăiesc în municipiul Suceava.

Sursă: Mediafax