Home » Cultură » Problema RUŞINOASĂ de la Festivalul Enescu. De ce nu se cântă niciodată muzica marelui compozitor român

Problema RUŞINOASĂ de la Festivalul Enescu. De ce nu se cântă niciodată muzica marelui compozitor român

Publicat: 27.08.2015
Festivalul Enescu este o investiţie de valoare pe care o face România, dar se confruntă cu problema ruşinoasă a lipsei partiturilor enesciene, ale căror drepturi de autor sunt deţinute de două edituri franceze, spune Mihai Constantinescu, organizatorul evenimentului, într-un interviu MEDIAFAX.

Mihai Constantinescu – directorul Artexim, o instituţie publică a Ministerului Culturii prin care este organizat Festivalul Internaţional „George Enescu” – este omul din spatele cortinelor celui mai important eveniment muzical al României, care în acest an se desfăşoară în perioada 30 august – 20 septembrie.

„România este şi ea alături de celelalte forţe culturale ale lumii şi încearcă prin acest festival să îl promoveze mult pe Enescu, dar şi cultura românească”, declară, în interviul acordat MEDIAFAX, Mihai Constantinescu, cel care organizează din 1991 acest eveniment.

Deşi au trecut de atunci 24 de ani, Mihai Constantinescu spune că Festivalul Enescu continuă să se confrunte cu probleme delicate. Una dintre cele mai importante este lipsa partiturilor cu lucrările lui Enescu, ale căror drepturi de autor sunt deţinute de editurile franceze Salabert şi Enoch. În acest caz, spune Constantinescu, este necesară o campanie naţională.

„Este un proiect naţional care ar trebui să fie demarat pentru această serie a lucrărilor de Enescu (…) Sunt discuţii din acestea care îi fac rău lui Enescu în acest moment. De exemplu, «Oedipe-ul» nu există în variantă tipărită, există doar varianta scrisă de mână (…) Şi nu dă bine, adică un festival de o asemenea valoare se ascunde cumva după cireş că n-avem partituri să le trimitem (artiştilor, n.r.) sau le trimitem copii sau le trimitem pe fax. E ruşinos”, spune Mihai Constantinescu.

El precizează că editurile franceze care deţin drepturile de autor pentru lucrările lui Enescu ar fi dispuse să le vândă „şi mâine”. „Problema este că cineva trebuie să le şi cumpere sau trebuie să se înţeleagă cu ele (cu editurile, n.r.)”, afirmă Mihai Constantinescu.

O altă dificultate cu care se confruntă Festivalul Enescu este aceea că Bucureştiul nu este încă pregătit să facă faţă cu uşurinţă organizării unui eveniment de o asemenea anvergură. Cele mai simple exemple date de Constantinescu în acest sens sunt problema parcării şi cea a transportului de noapte. „Încă din punct de vedere al circulaţiei sunt probleme, pe care noi evident încercăm să le rezolvăm (…) Aşa cum la nişte meciuri de fotbal sau ştiu eu ce se întâmplă pe stadioane se iau nişte măsuri speciale, ar trebui şi pentru festival să se ia măsuri speciale”, spune Mihai Constantinescu.

În ciuda unor astfel de aspecte, potrivit lui Constantinescu, Festivalul Enescu a reuşit să se impună într-o piaţă care este destul de dificilă, dovedind că este o investiţie de valoare pe care o face România.

Astfel, publicul va putea să vadă la cea de-a XXII-a ediţie a festivalului patru dintre cele mai bune orchestre ale momentului – Royal Concertgebouw Amsterdam, Filarmonica din Berlin, Orchestra Filarmonicii din Viena şi London Symphony Orchestra. De altfel, vor fi peste 60 de evenimente la Festivalul Enescu 2015, la care vor participa peste 2.500 de artişti străini şi în jur de 500 de artişti români.

Printre vedetele festivalului se numără Filarmonica din Berlin, care vine în România după 18 ani de tatonări, şi violonista Anne-Sophie Mutter, care va apărea pe o scenă românească pentru prima dată după 12 ani de discuţii cu organizatorii festivalului. „Sunt artişti care au înţeles greu că în România se desfăşoară un festival important, la care e bine să vii”, explică Mihai Constantinescu.

Filarmonica din Berlin pune şi cele mai multe probleme organizatorice, având în vedere că va veni la Bucureşti cu o logistică imensă – 110 metri cubi de material şi 11 tone de instrumente. De altfel, Filarmonica din Berlin este şi cel mai scump „artist” al acestei ediţii, având un onorariu de 300.000 de euro pentru concertul extraordinar pe care îl va susţine pe 3 septembrie, la Sala Palatului, avându-l la pupitru pe legendarul dirijor Sir Simon Rattle.

În ciuda importanţei artiştilor care vin la Festivalul Enescu 2015, organizatorii nu au avut anul acesta solicitări inedite din partea lor. „În decursul anilor am avut un Nigel Kennedy care ne-a mâncat sufletul (…) E o mare diferenţă în comportament între Nigel Kennedy, de exemplu, şi David Garrett (…) David Garrett n-a cerut nimic în plus, iar la Nigel Kennedy am avut de la sushi, la apă nu ştiu de care, la temperatură nu ştiu de care, la nu ştiu câte cartoane de bere şi lăzi de vin”, spune Mihai Constantinescu.

Bugetul ediţiei din acest an a festivalului este de peste 8 milioane de euro (de la bugetul de stat, din vânzarea de bilete şi sponsorizări). Din bugetul de stat se cheltuie pentru Festivalul Enescu 2015 o sumă de 28 de milioane de lei, dar, după cum spune Mihai Constantinescu, obrazul subţire cu cheltuială se ţine, iar evenimentul a dovedit deja că este „o investiţie care merită”.

Constantinescu vorbeşte în interviu şi despre ediţia din 2017 a Festivalului Enescu, pe care o pregăteşte, după retragerea lui Ioan Holender, alături de un nou director artistic, al cărui nume nu l-a dezvăluit, însă despre care a precizat că nu este român, că este tânăr şi că este sigur că va fi apreciat în momentul în care va fi anunţat de Ministerul Culturii.

Printre starurile ediţiei din 2017 a Festivalului Enescu se vor număra pianistul chinez Lang Lang, care va veni pentru prima dată în România, şi Scala din Milano, care va reveni la eveniment după 16 ani şi va cânta o lucrare de George Enescu.

În legătură cu organizarea ediţiei de peste doi ani, Mihai Constantinescu spune că, până la urmă, tot banul decide dacă se va face sau nu, iar dorinţa sa este ca Parlamentul să aprobe bugetul festivalului. „Promisiuni sunt şi sper că oamenii să înţeleagă din ce în ce mai mult că e o investiţie care merită”, mai afirmă Mihai Constantinescu.

În ceea ce priveşte viitorul, Festivalul Enescu va continua să se dezvolte, spune Mihai Constantinescu. Dar ne putem aştepta ca la un moment dat o să o vedem şi pe soprana Angela Gheorghiu pe scena festivalului? „Doamna Angela Gheorghiu a fost invitată de trei ori. Decizia dânsei a fost de a nu veni. Acum, dragoste cu sila nu se face. Dacă dânsa la un moment dat o să considere că poate să vină în condiţiile pe care le pune festivalul, cu mare plăcere va fi invitată”, precizează Constantinescu.

Citeşte aici interviul acordat de Mihai Constantinescu, organizatorul Festivalului Enescu

Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica a fost redactor-șef Descopera.ro între februarie 2015 - decembrie 2021. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, în special pe domeniul social. Pasiunea pentru ... citește mai mult
Cele mai noi articole
Poluarea cauzată de rachetele spațiale schimbă compoziția atmosferei. Cum ne afectează?
Poluarea cauzată de rachetele spațiale schimbă compoziția atmosferei. Cum ne afectează?
Cultivarea orezului, înregistrată într-un sit neolitic vechi de 8.000 de ani. Ce au dezvăluit boabele carbonizate?
Cultivarea orezului, înregistrată într-un sit neolitic vechi de 8.000 de ani. Ce au dezvăluit boabele carbonizate?
Mister rezolvat. Oamenii de știință ar fi descoperit cum s-au format galaxiile fără materie întunecată
Mister rezolvat. Oamenii de știință ar fi descoperit cum s-au format galaxiile fără materie întunecată
Riscul de cancer mamar la bărbați ar putea fi asociat cu infertilitatea
Riscul de cancer mamar la bărbați ar putea fi asociat cu infertilitatea
Aurorele boreale pot fi auzite chiar și atunci când nu sunt văzute. Cum se formează sunetele?
Aurorele boreale pot fi auzite chiar și atunci când nu sunt văzute. Cum se formează sunetele?
Primele animale au dezvoltat sisteme complexe de adaptare înainte de Explozia Cambriană
Primele animale au dezvoltat sisteme complexe de adaptare înainte de Explozia Cambriană
Cea mai rară specie de mamifer marin din lume. Ce șanse mai are de supraviețuire?
Cea mai rară specie de mamifer marin din lume. Ce șanse mai are de supraviețuire?
Un medicament pentru cataractă a arătat rezultate promițătoare în testele de laborator
Un medicament pentru cataractă a arătat rezultate promițătoare în testele de laborator
Somnul ajută la procesarea emoțiilor. Care este mecanismul?
Somnul ajută la procesarea emoțiilor. Care este mecanismul?
Farmaciştii au un risc de sinucidere mai mare decât restul lumii. De ce se întâmplă asta?
Farmaciştii au un risc de sinucidere mai mare decât restul lumii. De ce se întâmplă asta?
Soprana Irina Baianț, invitată la podcastul ALTCEVA cu Adrian Artene
Soprana Irina Baianț, invitată la podcastul ALTCEVA cu Adrian Artene
Unde se termină Pământul și începe spațiul cosmic?
Unde se termină Pământul și începe spațiul cosmic?
NASA a dezvăluit primele sale planuri de a trimite doi astronauți pe Marte
NASA a dezvăluit primele sale planuri de a trimite doi astronauți pe Marte
Riposta navală a Ucrainei (DOCUMENTAR)
Riposta navală a Ucrainei (DOCUMENTAR)
Mozambic a depistat primul caz de poliomielită din ultimii 30 de ani
Mozambic a depistat primul caz de poliomielită din ultimii 30 de ani
Kim Jong Un a criticat „imaturitatea” oficialilor nord-coreeni în lupta împotriva pandemiei de COVID-19
Kim Jong Un a criticat „imaturitatea” oficialilor nord-coreeni în lupta împotriva pandemiei de COVID-19
Invincibilitatea dronelor ucrainene sau cum se câștigă „războiul bruiajului” (DOCUMENTAR)
Invincibilitatea dronelor ucrainene sau cum se câștigă „războiul bruiajului” (DOCUMENTAR)
Detectarea de ransomware, acum mai rapidă cu o nouă abordare
Detectarea de ransomware, acum mai rapidă cu o nouă abordare