Descoperire de excepţie la Mangalia, în vechea cetate Callatis. Arheologii au fost luaţi prin surprindere

Arheologii au descoperit o fântână antică, îngropată la o adâncime de numai jumătate de metru, potrivit cercetătorului ştiinţific dr. Sorin Marcel Colesniuc, directorul Muzeului ”Callatis” din cadrul Complexului Cultural din Mangalia.

Potrivit acestuia, descoperirea a fost făcută în dimineaţa zilei de 2 noiembrie 2015, ”spre surprinderea tuturor participanţilor la lucrări”.

• Falsificarea relicvelor. Șarlatanii medievali care vindeau mântuirea într-un flacon
• Urâțenia, interzisă în America secolelor XIX și XX. Oamenii mutilați sau deformați nu aveau voie să…

”Am descoperit o dală mare din calcar, cu lungimea de 70 cm, lăţimea 50 cm şi grosimea 15 cm. După ce a fost îndepărtată această piatră, am observat o fântână de formă pentagonală, la suprafaţă, cu o adâncime de un metru şi jumătate, alcătuită din zece asize (rânduri de piatră). Una dintre pietrele de la suprafaţă pare a fi o stelă funerară, care a fost refolosită la construcţia fântânii. Am săpat în interior, până la adâncimea de trei metri (de la nivelul actual al solului) şi am constatat că diametrul s-a lărgit până la 140 cm şi a căpătat forma circulară. În funcţie de modul de construire şi materialul ceramic descoperit în fântână, împreună cu responsabilul ştiinţific al şantierului, dr. Mihai Ionescu, am datat fântâna în perioada romană”, a declarat arheologul Sorin Marcel Colesniuc.

Potrivit izvoarelor istorice scrise, Cetatea Callatis a fost întemeiată la sfârşitul secolului al VI-lea a. Chr., de coloniştii dorieni sosiţi din Heracleea Pontică. În secolul I a. Chr., cetatea a intrat sub stăpânirea Imperiului Roman, apoi sub cea a Imperiului Bizantin, până la începutul secolului al VII p. Chr., când a fost definitiv distrusă de avari şi slavi – popoare migratoare.

Managerul de proiect, Sebastian Gherfi, a declarat că ar fi bine ca fântâna să fie conservată in-situ, să fie protejată şi acoperită cu sticlă sau plexiglas, pentru a putea fi văzută şi admirată de locuitorii Mangaliei, specialiştii în istorie şi arheologie, elevii, studenţii şi turiştii care vor vizita Mangalia, în următoarele decenii.

”Fântâna poate deveni chiar un punct de atracţie pentru turişti. Este un monument arheologic de excepţie şi merită să fie pus în valoare, în cadrul proiectului de reabilitare a falezei Mangaliei”, a adăugat cercetătorul ştiinţific dr. Sorin Marcel Colesniuc.