Prima pagină Cultura

Lucian Boia: ''Ne tragem din comunism, mai mult decât din daci''

Eugen Istodor 05.14.2016 | ● Vizualizări: 3939

Lansarea cărţii "Strania istorie a comunismului românesc" de ieri, dela Librăria Humanitas Cişmigiu, a prilejuit un dialog între Gabriel Liiceanu şi Lucian Boia.

Filosoful şi istoricul. Filosoful a recunoscut că prin istoric, comunismul se desparte de mitologie şi enigme.



Gabriel Liiceanu consideră cartea lui Lucian Boia, "Strania istorie a comunismului românesc" un fel de conştiinţă de sine a societăţii. Este greu să mergi mai departe neglijând această carte, această explicaţie asupra propriului trecut.

Realitatea, explicată de Boia este simplă: comunismul este o utopie, ea nu trebuia să se materializaze, dar dacă tot a funcţionat, un lucru este cert: ea a creat haos şi dezastru social.

Gabriel Liiceanu a demonstrat faptul că această "Strania istorie" luminează asupra a patru mitologii care ne bântuie. Acestea sunt tot atâtea argumente pentru a înţelege specificul actual al României lui 2016:

1. Comunismul românesc a reuşit să rupă orice relaţie fundamentală cu trecutul interbelic. Nu avem astăzi decât un imaginar din care ne hrănim fantasma interbelică. Comunismul s-a impus brutal în orice domeniu de viaţă socială şi politică. Nu doar generaţiile de acum plătesc, ci şi generaţiile nenăscute încă.

2. A existat un comunism Est European, dar România a întrecut aşteptările. Teroare, exterminare fizică, oportunism, rescriere de reguli, reflexe sociale. Cehoslovacia şi Polonia şi-au păstrat, măcar, spiritul civic.

3. Succesul negativ al comunismului se poate vedea în toate zonele sociale de astăzi, dela nostalgie, la corupţie, politicieni semidocţi şi interesaţi de propria lor poziţie, la votul dat conducătorilor providenţiali, preamărirea protocronismului dacic, exacerbarea naţionalismului, decăderea educaţiei.

4. O societate a egalităţii în mizerie, nu în drepturi. România a produs atâta oţel cât n-a produs dela Burebista la Ceauşescu. Lucru cert, doar că economia era una de secol XIX. Şi acest lucru s-a văzut în 1989, o revoltă alimentară combinată cu una, limitată, bazată pe principii, libertate, anticomunism. Sigur, Revoluţie, într-o clasificare corectă, cu rezultate tardive.

Sursa: Mediafax