Home » Cultura » Povestea lui Deinotherium, prezentată, duminică, de Muzeul Antipa din Capitală

Povestea lui Deinotherium, prezentată, duminică, de Muzeul Antipa din Capitală

Descopera 02.07.2019
Povestea lui Deinotherium, prezentată, duminică, de Muzeul Antipa din Capitală
Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" din Bucureşti dedică ziua de duminică poveştii unuia dintre cele mai mari mamifere care au trăit vreodată pe Pământ, Deinotherium gigantissimum.
Vedeta muzeului Antipa, Deinotherium gigantissimus a dispărut cu peste 2 milioane de ani în urmă, iar scheletul expus a fost descoperit pe teritoriul actual al judeţului Vaslui, în 1890, de geologul şi paleontologul Gregoriu Ştefănescu. Pe 10 februarie, este ziua de naştere a profesorului şi academicianului, născut în 1836, scrie Mediafax.
 
Numele străvechiului mamifer, alcătuit din cuvinte de origine greacă, ar însemna, în traducere, „animal înfricoşător uriaş”.
 
„Trebuie să ştii că era erbivor, în ciuda staturii sale uriaşe, de peste 4 metri înălţime şi aproape tot atât lungime – adică era înalt cam cât o casă cu un etaj! Se hrănea cu aproximativ 400 de kilograme de plante pe zi, adică, în medie, hrana a 40 de cai sau a doi elefanţi pe zi”, afirmă membrii muzeului.
 
Creatura este înrudit cu elefanţii actuali, le este un fel de văr, pentru că au urmat linii evolutive diferite. Caracteristica genului Deinotherium este prezenţa fildeşilor arcuiţi în jos şi fixaţi pe maxilarul inferior. La elefanţii actuali, fildeşii, situaţi pe maxilarul superior, sunt arcuiţi în sus. Caninii erau absenţi, iar trompa „animalului îngrozitor” era un organ musculos, foarte mobil, rezultat din alungirea şi concreşterea nasului cu buza superioară. Rolul colţilor în hrănire a fost intens dezbătut. Este posibil ca, pe lângă frunze, ramuri, coaja moale a copacilor, Deinotherium să se fi hrănit şi cu părţi subterane ale plantelor – rădăcini şi tuberculi, folosindu-şi, pentru scoaterea lor din pământ, fildeşii. O altă explicaţie posibilă este că fildeşii aveau un rol în timpul reproducerii, pentru că arătau care mascul este mai puternic, deci mai „îndreptăţit” să-şi găsească pereche.
 
Scheletul de Deinotherium gigantissimum expus la Muzeul Antipa din Capitală este o piesă de valoare ştiinţifică mondială, importantă pentru cunoaşterea faunei preistorice. De asemenea este şi un exponat de excepţie din patrimoniul cultural deţinut de România. În momentul descoperirii a fost primul schelet, aproape complet, al unui Deinotherium. Operaţiunea de excavare a durat 15 ani în care au fost realizate săpături pentru a fi dezgropate aproape toate oasele din scheletul fosilizat al exemplarului. Pentru montarea lui pe suport metalic, în 1906, prof. Ştefănescu l-a adus în ţară, pentru trei luni, pe renumitul restaurator belgian Louis de Pauw.
 
Gregoriu Ştefănescu (1836 – 1911) a fost geolog şi paleontolog român de talie mondială, studiind la Universitatea Sorbona din Paris. După întoarcerea în România a fost profesor de ştiinţe naturale la liceele Sf. Sava şi Matei Basarab (1863) şi a scris primul manual de zoologie din România (1865).
 

 

Cele mai noi articole
Ce modificări permanente ale stilului de viață au făcut consumatorii din cauza pandemiei
Ce modificări permanente ale stilului de viață au făcut consumatorii din cauza pandemiei
O fotografie spectaculoasă publicată de NASA arată „dunele magice de nisip” de pe Marte
O fotografie spectaculoasă publicată de NASA arată „dunele magice de nisip” de pe Marte
Un informatician a calculat „cea mai plictisitoare zi din istorie”
Un informatician a calculat „cea mai plictisitoare zi din istorie”
Cine a fost J.R.R. Tolkien, creatorul operelor de fantezie Hobbitul și Stăpânul Inelelor
Cine a fost J.R.R. Tolkien, creatorul operelor de fantezie Hobbitul și Stăpânul Inelelor
Cum pot face rapelul cetățenii români vaccinați cu prima doză în străinătate
Cum pot face rapelul cetățenii români vaccinați cu prima doză în străinătate
Anghel Saligny, inginerul care a testat cu preţul vieţii podul de la Cernavodă
Anghel Saligny, inginerul care a testat cu preţul vieţii podul de la Cernavodă
Israelul a eliminat obligativitatea de a purta măşti în aer liber
Israelul a eliminat obligativitatea de a purta măşti în aer liber
Accesul la servicii medicale pentru pacienții cu HIV/SIDA din România, foarte afectat din cauza pandemiei
Accesul la servicii medicale pentru pacienții cu HIV/SIDA din România, foarte afectat din cauza pandemiei
Prognoza meteo pentru următoarele săptămâni. Cum va fi vremea în luna mai
Prognoza meteo pentru următoarele săptămâni. Cum va fi vremea în luna mai
Cele mai vechi urme de neanderthalieni găsite vreodată în Europa
Cele mai vechi urme de neanderthalieni găsite vreodată în Europa
O fotografie uimitoare făcută de Hubble dezvăluie o galaxie aflată pe moarte
O fotografie uimitoare făcută de Hubble dezvăluie o galaxie aflată pe moarte
Papilele gustative umane pot simți diferența dintre apa normală și apa grea
Papilele gustative umane pot simți diferența dintre apa normală și apa grea
Un sistem de grafen, în care electronii îngheață, a fost descoperit de oamenii de știință
Un sistem de grafen, în care electronii îngheață, a fost descoperit de oamenii de știință
Înviorare în pas alergător. Zimbri surprinși în timp ce aleargă într-o pădure din Neamț
Înviorare în pas alergător. Zimbri surprinși în timp ce aleargă într-o pădure din Neamț
O floare unică în lume a înflorit la Cazanele Dunării
O floare unică în lume a înflorit la Cazanele Dunării
Când revine festivalul multicultural de arte performative Caleido. A fost amânat din noiembrie
Când revine festivalul multicultural de arte performative Caleido. A fost amânat din noiembrie
CEO-ul Pfizer: O a treia doză de vaccin anti-COVID-19 este necesară
CEO-ul Pfizer: O a treia doză de vaccin anti-COVID-19 este necesară
Experimentul Pitești, încercarea de dezumanizare și distrugere a personalității umane
Experimentul Pitești, încercarea de dezumanizare și distrugere a personalității umane