Home » Cultura » Muzeul de artă „George Oprescu”, redeschis după 39 de ani

Muzeul de artă „George Oprescu”, redeschis după 39 de ani

11.27.2019
Muzeul de artă
Muzeul de artă "George Oprescu" din Bucureşti va fi redeschis după 39 de ani, printr-o ceremonie care va avea loc astăzi, de la ora 12.00, la sediul instituţiei, anunţă Academia Română.

Ceremonia va avea loc la sediul situat în strada Dr. Clunet nr. 16, din cartierul Cotroceni, în prezenţa acad. Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte, şi acad. Ioan Dumitrache, secretar general al Academiei Române.

Evenimentul marchează împlinirea a 138 de ani de la naşterea academicianului George Oprescu, creator de şcoală în domeniul istoriei artei, iniţiator al unor proiecte muzeale şi rafinat colecţionar şi critic de artă.

Ceremonia de deschidere este precedată de conferinţa „Academicianul George Oprescu – profesor, ctitor, donator”, care se va desfăşura în Aula Academiei Române din Calea Victoriei nr. 125, cu începere de la ora 11.00.

Personalitatea istoricului de artă George Oprescu şi rolul jucat de acesta în cultura română vor fi evocate de acad. Ioan-Aurel Pop, acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române şi preşedinte al Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audiovizual, şi de prof. Adrian-Silvan Ionescu, directorul Institutului de Istoria Artei „George Oprescu”.

Profesor şi istoric de artă, George Oprescu a devenit membru al Academiei Române în anul 1938. Zece ani mai târziu, a fondat, în cadrul Academiei Române, institutul de istoria artei, care astăzi îi poartă numele, cu scopul de a încuraja cercetarea artistică multidisciplinară, contribuind astfel la structurarea şi îmbogăţirea istoriei artei din România.

Împătimit colecţionar, George Oprescu pune bazele unui spaţiu de expunere în propria locuinţă, unde reuneşte o preţioasă colecţie, alcătuită din lucrări ale artiştilor români şi europeni, textile tradiţionale, obiecte orientale şi stampe japoneze. În 1962, colecţia academicianului George Oprescu găzduită în casa din zona Cotroceni este deschisă publicului şi transformată în muzeu de artă.

În acelaşi an, 1962, casa şi colecţia sunt donate către Academia Română. 250 de tablouri, 8.700 de gravuri, peste 1.400 de desene, 50 de sculpturi, covoare orientale şi scoarţe ţărăneşti, numeroase piese de ceramică şi circa 1.000 de stampe japoneze au fost în acces public până în anul 1978, când Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie impune Academiei Române transferul casei şi colecţiei, care intră în custodia consiliului.

În 1980, obiectele sunt transferate către recent înfiinţatul Muzeul al Colecţiilor de Artă, iar casa este redusă la stadiul de locuinţă particulară.

Miercuri, donaţia profesorului Oprescu, recuperată în urma unor lungi litigii în instanţă, reintră în circuit public, iar casa revine la funcţiunea sa iniţială de spaţiu muzeal, după un îndelungat proces de restaurare întreprins de Academia Română.

Muzeul de Artă „George Oprescu” al Academiei Române îşi redeschide porţile către public începând cu data de 1 decembrie şi va putea fi vizitat în zilele de joi, sâmbătă şi duminică, în intervalul orar 10.00 – 18.00. Intrarea este gratuită.

 

Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica a fost redactor-șef Descopera.ro între februarie 2015 - decembrie 2021. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, în special pe domeniul social. Pasiunea pentru ... citește mai mult
Cele mai noi articole
Primul preşedinte american care a fost SILIT să îşi dea demisia
Primul preşedinte american care a fost SILIT să îşi dea demisia
Antenele de satelit Starlink ale lui Elon Musk, „un adevărat magnet” pentru pisici
Antenele de satelit Starlink ale lui Elon Musk, „un adevărat magnet” pentru pisici
Mercedes a dezvăluit o mașină electrică ce ar putea să depăşească bariera de 1.000 km autonomie
Mercedes a dezvăluit o mașină electrică ce ar putea să depăşească bariera de 1.000 km autonomie
Când va fi gata vaccinul-plasture împotriva Covid-19 dezvoltat de elvețieni
Când va fi gata vaccinul-plasture împotriva Covid-19 dezvoltat de elvețieni
Primul gigant al planetei. Craniul de doi metri al unui ihtiozaur gigant, descoperit de cercetători
Primul gigant al planetei. Craniul de doi metri al unui ihtiozaur gigant, descoperit de cercetători
Britanicii sau irlandezii au ajuns în Insulele Feroe înaintea vikingilor
Britanicii sau irlandezii au ajuns în Insulele Feroe înaintea vikingilor
Astrofizicienii au ajuns la concluzia că găurile negre supermasive ar putea avea „prieteni”
Astrofizicienii au ajuns la concluzia că găurile negre supermasive ar putea avea „prieteni”
Noul inamic al narvalului
Noul inamic al narvalului
Cum a descoperit Benjamin Franklin electricitatea: A folosit cu adevărat zmeul și cheia?
Cum a descoperit Benjamin Franklin electricitatea: A folosit cu adevărat zmeul și cheia?
Este Muntele Everest într-adevăr cel mai înalt de pe Pământ?
Este Muntele Everest într-adevăr cel mai înalt de pe Pământ?
20 de ani de monede și bancnote euro. Avantaje, dezavantaje şi absurdităţi
20 de ani de monede și bancnote euro. Avantaje, dezavantaje şi absurdităţi
Apple este prima companie de 3 trilioane de dolari din lume
Apple este prima companie de 3 trilioane de dolari din lume
„Fata cu cercel de perlă”, expresia enigmatică și cadrul intim al lui Vermeer
„Fata cu cercel de perlă”, expresia enigmatică și cadrul intim al lui Vermeer
Misiuni spațiale de neratat în 2022: Ce planuri au NASA, SpaceX și Blue Origin?
Misiuni spațiale de neratat în 2022: Ce planuri au NASA, SpaceX și Blue Origin?
Cai putere – de ce încă mai folosim această unitate de măsură?
Cai putere – de ce încă mai folosim această unitate de măsură?
Simțul nostru al mirosului este un sistem de avertizare surprinzător de rapid în caz de pericol
Simțul nostru al mirosului este un sistem de avertizare surprinzător de rapid în caz de pericol
Vizionarul care a realizat imposibilul. A scăpat de arderea pe rug în ultimul moment, iar marea sa pasiune aproape că l-a ucis
Vizionarul care a realizat imposibilul. A scăpat de arderea pe rug în ultimul moment, iar marea sa pasiune aproape că ...
Elon Musk critică Metaversul, spune că Neuralink e mai bun. „Nu înțeleg. Sau hai să spunem că nu înțeleg încă”
Elon Musk critică Metaversul, spune că Neuralink e mai bun. „Nu înțeleg. Sau hai să spunem că nu înțeleg încă”