Home » Cultură » Un mozaic de mare importanță al lui Alexandru cel Mare, restaurat

Un mozaic de mare importanță al lui Alexandru cel Mare, restaurat

Publicat: 16.01.2021
Un mozaic de mare importanță al lui Alexandru cel Mare, restaurat
Mozaicul Alexandru ce reprezintă Bătălia de la Issos/ Credit foto: Muzeul Național de Arheologie din Napoli

Un mozaic de mare importanță care redă victoria lui Alexandru cel Mare împotriva forțelor persane conduse de Darius al III-lea, în Bătălia de la Issos, va fi restaurat sub ochii publicului la Muzeul Național de Arheologie din Napoli (MANN).

Proiectul de restaurare care va începe la sfârșitul lunii ianuarie și va continua până în iulie reunește o echipă multidisciplinară de experți care va folosi cea mai recentă tehnologie pentru a studia, curăța și conserva capodopera masivă.

Se crede că Mozaicul Alexandru, așa cum este cunoscut, este o copie a unei picturi grecești realizată de Filoxen din Eritreia din epoca elenistică (sfârșitul secolului al IV-lea, începutul secolului al III-lea î.Hr.). Pliniu a lăudat lucrarea în celebra sa „Istorie naturală” (Naturalis Historia): „Filoxen din Eritreia, care a pictat pentru regele Cassander un tablou reprezentând una dintre bătăliile dintre Alexandru și Darius al III-leas, o lucrare care poate fi comparată cu oricare”. Regele Cassander a fost rege al Macedoniei între 317 – 297 î.Hr., ceea ce restrânge perioada în care a fost realizată pictura.

Mozaicul a fost descoperit în podeaua exedrei (o zonă de ședere în aer liber, în formă de semicerc) din Casa Faunului din Pompeii în 1832.

Mozaicul, dovada bogăției impresionante a proprietarilor Casei Faunului

Mozaicul a fost realizat în jurul anilor 120-100 î.e.n. și are o calitate și o dimensiune de neegalat, fiind dovada bogăției impresionante a proprietarilor Casei Faunului, cea mai mare și mai elaborată vilă din orașul înghițit mai târziu de lava Vezuviului, în 79 e.n.

Vila era precum un bloc, acoperind 32.000 de metri pătrați pe două etaje.

Mozaicul Alexandru a fost un punct central al unei axe vizuale dramatice pe lungimea casei, care pornea de la mozaicul HAVE („salut” în latină) amplasat la intrare.

Se estimează că 1,5 milioane de pietre mici și sticlă, în patru culori (alb, galben, roșu, albastru / negru), numite tesele, au fost aranjate într-un stil fin numit opus vermiculatum (asemănător cu viermele) care a folosit gradări de culoare pentru a crea o imagine incredibil de detaliată, netedă și realistică, notează The History Blog.

Peste 50 de oameni, reprezentați în mozaicul cu Bătălia de la Issos

Măsoară aproape 3 pe 5 metri și reprezintă o suprafață de 215 metri pătrați. În el sunt reprezentați mai mult de 50 de oameni, inclusiv Alexandru cel Mare și Darius al III-lea cu fața îndreptată deasupra armatelor lor. Alexandru Macedon îl călărește pe  vestitul Bucefal, conducând cavaleria macedoneană; Darius al III-lea stă în carul său, cu caii orientați în mod dinamic spre privitor în timp ce sunt în retragere.

În 1844, întregul mozaic a fost îndepărtat de pe podeaua Casei Faunului și plasat în Muzeul de Arheologie din Napoli (pe atunci Muzeul Regal Bourbon din Napoli). A fost instalat inițial în podea, pe unde călcau oamenii, iar din 1916 a fost expus pe perete, unde a și rămas de atunci. Mozaicul este un simbol de renume mondial al muzeului, al orașului Pompeii și una dintre cele mai cunoscute imagini ale lui Alexandru cel Mare.

Întreaga reprezentare a Bătăliei de la Issos cântărește șapte tone, iar eforturile pentru restaurarea, analizarea și conservarea ei vor fi considerabile și vor dura câteva luni, fiind efectuate chiar sub ochii publicului.

Vă recomandăm să citiți și:

Cauza morţii lui Alexandru cel Mare, scoasă la iveală?! Un cercetător vine cu o nouă teorie

Cum a reuşit Alexandru cel Mare să modifice structura geografică a oraşului Tir

Oraşul pierdut al lui Alexandru cel Mare a fost descoperit prin intermediul imaginilor realizate de spionii americani în 1960

Testamentul lui Alexandru cel Mare, descoperit la peste 2.000 de ani de la moartea sa. Dacă nu ar fi fost ascuns, istoria ar fi arătat altfel astăzi

Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica a fost redactor-șef Descopera.ro între februarie 2015 - decembrie 2021, iar în prezent este colaborator al site-ului. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Test de cultură generală. Ce parte a corpului ne ajută să ne menținem echilibrul?
Test de cultură generală. Ce parte a corpului ne ajută să ne menținem echilibrul?
Roverul Curiosity a găsit un meteorit foarte rar pe Marte, iar cercetătorii l-au numit „Cacao”
Roverul Curiosity a găsit un meteorit foarte rar pe Marte, iar cercetătorii l-au numit „Cacao”
Patriarhul rus Kirill a lucrat pentru KGB. Ce nume conspirativ avea?
Patriarhul rus Kirill a lucrat pentru KGB. Ce nume conspirativ avea?
Castelul din Gaziantep, sit UNESCO, a fost grav avariat de cutremur
Castelul din Gaziantep, sit UNESCO, a fost grav avariat de cutremur
Tratatul de la Maastricht, documentul care stă la baza Uniunii Europene de astăzi
Tratatul de la Maastricht, documentul care stă la baza Uniunii Europene de astăzi
Schimbările climatice pun în pericol pârtiile de schi din toată lumea
Schimbările climatice pun în pericol pârtiile de schi din toată lumea
Fermele solare, „adevărate paradisuri” pentru fauna sălbatică din Australia
Fermele solare, „adevărate paradisuri” pentru fauna sălbatică din Australia
Un spărgător de gheață a efectuat o călătorie record în Antarctica
Un spărgător de gheață a efectuat o călătorie record în Antarctica
Statele Unite, „profund nemulțumite” de întârzierea medaliilor olimpice la patinaj artistic
Statele Unite, „profund nemulțumite” de întârzierea medaliilor olimpice la patinaj artistic
O echipă internațională de cercetători a realizat cea mai precisă hartă cu toată materia din Univers
O echipă internațională de cercetători a realizat cea mai precisă hartă cu toată materia din Univers
Evoluția viermilor de mare, explicată de o fosilă antică
Evoluția viermilor de mare, explicată de o fosilă antică
Roboții pentru oceane extraterestre, inspirați din creaturile marine de pe Terra
Roboții pentru oceane extraterestre, inspirați din creaturile marine de pe Terra
Cercetarea nucleară ar putea ajuta mașinile autonome „să vadă” mai bine
Cercetarea nucleară ar putea ajuta mașinile autonome „să vadă” mai bine
Semnal de alarmă după ce oamenii de știință au secvențiat genomurile rechinilor în pericol de dispariție
Semnal de alarmă după ce oamenii de știință au secvențiat genomurile rechinilor în pericol de dispariție
Denisovanii miroseau deserturile mai bine decât oamenii din prezent
Denisovanii miroseau deserturile mai bine decât oamenii din prezent
Biomaterialul care vindecă țesuturile din interior
Biomaterialul care vindecă țesuturile din interior
Stratul de protecție pentru țesături care reduce poluarea cu microplastice
Stratul de protecție pentru țesături care reduce poluarea cu microplastice
Regele Carol I, presat de Puterile Centrale. „Considera că războiul va fi scurt, iar cucerirea Parisului inevitabilă”
Regele Carol I, presat de Puterile Centrale. „Considera că războiul va fi scurt, iar cucerirea Parisului inevitabilă”