Home » Cultură » Un mozaic de mare importanță al lui Alexandru cel Mare, restaurat

Un mozaic de mare importanță al lui Alexandru cel Mare, restaurat

Un mozaic de mare importanță al lui Alexandru cel Mare, restaurat
Mozaicul Alexandru ce reprezintă Bătălia de la Issos/ Credit foto: Muzeul Național de Arheologie din Napoli
Publicat: 16.01.2021

Un mozaic de mare importanță care redă victoria lui Alexandru cel Mare împotriva forțelor persane conduse de Darius al III-lea, în Bătălia de la Issos, va fi restaurat sub ochii publicului la Muzeul Național de Arheologie din Napoli (MANN).

Proiectul de restaurare care va începe la sfârșitul lunii ianuarie și va continua până în iulie reunește o echipă multidisciplinară de experți care va folosi cea mai recentă tehnologie pentru a studia, curăța și conserva capodopera masivă.

Se crede că Mozaicul Alexandru, așa cum este cunoscut, este o copie a unei picturi grecești realizată de Filoxen din Eritreia din epoca elenistică (sfârșitul secolului al IV-lea, începutul secolului al III-lea î.Hr.). Pliniu a lăudat lucrarea în celebra sa „Istorie naturală” (Naturalis Historia): „Filoxen din Eritreia, care a pictat pentru regele Cassander un tablou reprezentând una dintre bătăliile dintre Alexandru și Darius al III-leas, o lucrare care poate fi comparată cu oricare”. Regele Cassander a fost rege al Macedoniei între 317 – 297 î.Hr., ceea ce restrânge perioada în care a fost realizată pictura.

Mozaicul a fost descoperit în podeaua exedrei (o zonă de ședere în aer liber, în formă de semicerc) din Casa Faunului din Pompeii în 1832.

Mozaicul, dovada bogăției impresionante a proprietarilor Casei Faunului

Mozaicul a fost realizat în jurul anilor 120-100 î.e.n. și are o calitate și o dimensiune de neegalat, fiind dovada bogăției impresionante a proprietarilor Casei Faunului, cea mai mare și mai elaborată vilă din orașul înghițit mai târziu de lava Vezuviului, în 79 e.n.

Vila era precum un bloc, acoperind 32.000 de metri pătrați pe două etaje.

Mozaicul Alexandru a fost un punct central al unei axe vizuale dramatice pe lungimea casei, care pornea de la mozaicul HAVE („salut” în latină) amplasat la intrare.

Se estimează că 1,5 milioane de pietre mici și sticlă, în patru culori (alb, galben, roșu, albastru / negru), numite tesele, au fost aranjate într-un stil fin numit opus vermiculatum (asemănător cu viermele) care a folosit gradări de culoare pentru a crea o imagine incredibil de detaliată, netedă și realistică, notează The History Blog.

Peste 50 de oameni, reprezentați în mozaicul cu Bătălia de la Issos

Măsoară aproape 3 pe 5 metri și reprezintă o suprafață de 215 metri pătrați. În el sunt reprezentați mai mult de 50 de oameni, inclusiv Alexandru cel Mare și Darius al III-lea cu fața îndreptată deasupra armatelor lor. Alexandru Macedon îl călărește pe  vestitul Bucefal, conducând cavaleria macedoneană; Darius al III-lea stă în carul său, cu caii orientați în mod dinamic spre privitor în timp ce sunt în retragere.

În 1844, întregul mozaic a fost îndepărtat de pe podeaua Casei Faunului și plasat în Muzeul de Arheologie din Napoli (pe atunci Muzeul Regal Bourbon din Napoli). A fost instalat inițial în podea, pe unde călcau oamenii, iar din 1916 a fost expus pe perete, unde a și rămas de atunci. Mozaicul este un simbol de renume mondial al muzeului, al orașului Pompeii și una dintre cele mai cunoscute imagini ale lui Alexandru cel Mare.

Întreaga reprezentare a Bătăliei de la Issos cântărește șapte tone, iar eforturile pentru restaurarea, analizarea și conservarea ei vor fi considerabile și vor dura câteva luni, fiind efectuate chiar sub ochii publicului.

Vă recomandăm să citiți și:

Cauza morţii lui Alexandru cel Mare, scoasă la iveală?! Un cercetător vine cu o nouă teorie

Cum a reuşit Alexandru cel Mare să modifice structura geografică a oraşului Tir

Oraşul pierdut al lui Alexandru cel Mare a fost descoperit prin intermediul imaginilor realizate de spionii americani în 1960

Testamentul lui Alexandru cel Mare, descoperit la peste 2.000 de ani de la moartea sa. Dacă nu ar fi fost ascuns, istoria ar fi arătat altfel astăzi

Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica a fost redactor-șef Descopera.ro între februarie 2015 - decembrie 2021, iar în prezent este colaborator al site-ului. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Unde le place românilor să meargă în vacanță?
Unde le place românilor să meargă în vacanță?
Noi reguli cu privire la alcool ar putea fi adoptate curând în Polonia
Noi reguli cu privire la alcool ar putea fi adoptate curând în Polonia
Care țări UE le oferă cei mai mulți bani profesorilor?
Care țări UE le oferă cei mai mulți bani profesorilor?
Cum au schimbat Universul primele stele? Noi simulări fără precedent au aflat răspunsul
Cum au schimbat Universul primele stele? Noi simulări fără precedent au aflat răspunsul
Cele mai misterioase scrieri ale lumii antice, pe care nimeni nu a reușit să le descifreze
Cele mai misterioase scrieri ale lumii antice, pe care nimeni nu a reușit să le descifreze
Limbile în care „stânga” și „dreapta” nu sunt reperele principale. Cum se orientează vorbitorii lor
Limbile în care „stânga” și „dreapta” nu sunt reperele principale. Cum se orientează vorbitorii lor
Mai puține alimente ultraprocesate, simptome mai ușoare de depresie? Ce arată un studiu din 2026
Mai puține alimente ultraprocesate, simptome mai ușoare de depresie? Ce arată un studiu din 2026
Ce poți face la 30 de ani pentru a îmbătrâni mai sănătos
Ce poți face la 30 de ani pentru a îmbătrâni mai sănătos
Ce ne dezvăluie anestezia generală despre creier și misterul conștiinței
Ce ne dezvăluie anestezia generală despre creier și misterul conștiinței
Sonda Juice tocmai a folosit Pământul drept o praștie gravitațională pentru a ajunge la Jupiter
Sonda Juice tocmai a folosit Pământul drept o praștie gravitațională pentru a ajunge la Jupiter
Scădere alarmantă înregistrată de cea mai mare colonie de pinguini din lume. Care este cauza?
Scădere alarmantă înregistrată de cea mai mare colonie de pinguini din lume. Care este cauza?
Euro continuă să se deprecieze în raport cu dolarul. Care este motivul?
Euro continuă să se deprecieze în raport cu dolarul. Care este motivul?
O metodă ingenioasă deschide o cale nouă de a detecta leziunile cerebrale după AVC
O metodă ingenioasă deschide o cale nouă de a detecta leziunile cerebrale după AVC
Un oraș foarte bogat este și cel mai poluat de pe planetă
Un oraș foarte bogat este și cel mai poluat de pe planetă
Un studiu recent a recalculat când se va destrăma Sistemul Solar
Un studiu recent a recalculat când se va destrăma Sistemul Solar
Industria invizibilă care susține alimentația globală: ce este sectorul alimentar informal?
Industria invizibilă care susține alimentația globală: ce este sectorul alimentar informal?
Cel mai mare furt de vin din istoria Italiei: au fost luate zeci de mii de sticle
Cel mai mare furt de vin din istoria Italiei: au fost luate zeci de mii de sticle
16-28 octombrie 1962 – Criza rachetelor din Cuba. Cele 13 zile în care lumea s-a apropiat de războiul nuclear
16-28 octombrie 1962 – Criza rachetelor din Cuba. Cele 13 zile în care lumea s-a apropiat de războiul nuclear