Home » Cultură » Un mozaic de mare importanță al lui Alexandru cel Mare, restaurat

Un mozaic de mare importanță al lui Alexandru cel Mare, restaurat

Un mozaic de mare importanță al lui Alexandru cel Mare, restaurat
Mozaicul Alexandru ce reprezintă Bătălia de la Issos/ Credit foto: Muzeul Național de Arheologie din Napoli
Publicat: 16.01.2021

Un mozaic de mare importanță care redă victoria lui Alexandru cel Mare împotriva forțelor persane conduse de Darius al III-lea, în Bătălia de la Issos, va fi restaurat sub ochii publicului la Muzeul Național de Arheologie din Napoli (MANN).

Proiectul de restaurare care va începe la sfârșitul lunii ianuarie și va continua până în iulie reunește o echipă multidisciplinară de experți care va folosi cea mai recentă tehnologie pentru a studia, curăța și conserva capodopera masivă.

Se crede că Mozaicul Alexandru, așa cum este cunoscut, este o copie a unei picturi grecești realizată de Filoxen din Eritreia din epoca elenistică (sfârșitul secolului al IV-lea, începutul secolului al III-lea î.Hr.). Pliniu a lăudat lucrarea în celebra sa „Istorie naturală” (Naturalis Historia): „Filoxen din Eritreia, care a pictat pentru regele Cassander un tablou reprezentând una dintre bătăliile dintre Alexandru și Darius al III-leas, o lucrare care poate fi comparată cu oricare”. Regele Cassander a fost rege al Macedoniei între 317 – 297 î.Hr., ceea ce restrânge perioada în care a fost realizată pictura.

Mozaicul a fost descoperit în podeaua exedrei (o zonă de ședere în aer liber, în formă de semicerc) din Casa Faunului din Pompeii în 1832.

Mozaicul, dovada bogăției impresionante a proprietarilor Casei Faunului

Mozaicul a fost realizat în jurul anilor 120-100 î.e.n. și are o calitate și o dimensiune de neegalat, fiind dovada bogăției impresionante a proprietarilor Casei Faunului, cea mai mare și mai elaborată vilă din orașul înghițit mai târziu de lava Vezuviului, în 79 e.n.

Vila era precum un bloc, acoperind 32.000 de metri pătrați pe două etaje.

Mozaicul Alexandru a fost un punct central al unei axe vizuale dramatice pe lungimea casei, care pornea de la mozaicul HAVE („salut” în latină) amplasat la intrare.

Se estimează că 1,5 milioane de pietre mici și sticlă, în patru culori (alb, galben, roșu, albastru / negru), numite tesele, au fost aranjate într-un stil fin numit opus vermiculatum (asemănător cu viermele) care a folosit gradări de culoare pentru a crea o imagine incredibil de detaliată, netedă și realistică, notează The History Blog.

Peste 50 de oameni, reprezentați în mozaicul cu Bătălia de la Issos

Măsoară aproape 3 pe 5 metri și reprezintă o suprafață de 215 metri pătrați. În el sunt reprezentați mai mult de 50 de oameni, inclusiv Alexandru cel Mare și Darius al III-lea cu fața îndreptată deasupra armatelor lor. Alexandru Macedon îl călărește pe  vestitul Bucefal, conducând cavaleria macedoneană; Darius al III-lea stă în carul său, cu caii orientați în mod dinamic spre privitor în timp ce sunt în retragere.

În 1844, întregul mozaic a fost îndepărtat de pe podeaua Casei Faunului și plasat în Muzeul de Arheologie din Napoli (pe atunci Muzeul Regal Bourbon din Napoli). A fost instalat inițial în podea, pe unde călcau oamenii, iar din 1916 a fost expus pe perete, unde a și rămas de atunci. Mozaicul este un simbol de renume mondial al muzeului, al orașului Pompeii și una dintre cele mai cunoscute imagini ale lui Alexandru cel Mare.

Întreaga reprezentare a Bătăliei de la Issos cântărește șapte tone, iar eforturile pentru restaurarea, analizarea și conservarea ei vor fi considerabile și vor dura câteva luni, fiind efectuate chiar sub ochii publicului.

Vă recomandăm să citiți și:

Cauza morţii lui Alexandru cel Mare, scoasă la iveală?! Un cercetător vine cu o nouă teorie

Cum a reuşit Alexandru cel Mare să modifice structura geografică a oraşului Tir

Oraşul pierdut al lui Alexandru cel Mare a fost descoperit prin intermediul imaginilor realizate de spionii americani în 1960

Testamentul lui Alexandru cel Mare, descoperit la peste 2.000 de ani de la moartea sa. Dacă nu ar fi fost ascuns, istoria ar fi arătat altfel astăzi

Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica a fost redactor-șef Descopera.ro între februarie 2015 - decembrie 2021, iar în prezent este colaborator al site-ului. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
De ce ne atrag oamenii indisponibili? Cum putem schimba tiparul, potrivit științei
De ce ne atrag oamenii indisponibili? Cum putem schimba tiparul, potrivit științei
Erupția Vezuviului ar fi avut loc în august. Atunci de ce victimele din Pompeii purtau haine groase de lână?
Erupția Vezuviului ar fi avut loc în august. Atunci de ce victimele din Pompeii purtau haine groase de lână?
De ce oamenii care înșală ajung să se mintă și pe ei înșiși? Ce spune psihologia despre justificarea infidelității
De ce oamenii care înșală ajung să se mintă și pe ei înșiși? Ce spune psihologia despre justificarea infidelității
Ce este „rage bait” și de ce Internetul pare plin de oameni care încearcă să ne enerveze
Ce este „rage bait” și de ce Internetul pare plin de oameni care încearcă să ne enerveze
Ce spun cercetările despre alegerea unei școli — și de ce majoritatea criteriilor pe care le folosim contează mai puțin decât credem (P)
Ce spun cercetările despre alegerea unei școli — și de ce majoritatea criteriilor pe care le folosim contează mai puțin ...
Cine a supraviețuit erupției Vezuviului? Urmele lăsate de oamenii care au fugit din Pompeii
Cine a supraviețuit erupției Vezuviului? Urmele lăsate de oamenii care au fugit din Pompeii
De ce noul film al lui Christopher Nolan a stârnit controverse, deși a devenit unul dintre cele mai mari succese ale anului
De ce noul film al lui Christopher Nolan a stârnit controverse, deși a devenit unul dintre cele mai mari succese ale anului
Ce înseamnă „brain rot”? Termenul care descrie unul dintre cele mai discutate obiceiuri ale Internetului
Ce înseamnă „brain rot”? Termenul care descrie unul dintre cele mai discutate obiceiuri ale Internetului
O cauză neurologică neobișnuită se ascunde în spatele dilatării pupilelor noastre
O cauză neurologică neobișnuită se ascunde în spatele dilatării pupilelor noastre
Vorbești mai multe limbi străine? Creierul tău ar putea fi cu 13 ani mai tânăr
Vorbești mai multe limbi străine? Creierul tău ar putea fi cu 13 ani mai tânăr
Ce este efectul Mandela: De ce mii de oameni își amintesc același lucru, deși nu s-a întâmplat niciodată
Ce este efectul Mandela: De ce mii de oameni își amintesc același lucru, deși nu s-a întâmplat niciodată
Dolly Parton, „Păpușa Blondă” a muzicii country: Cum și-a transformat imaginea publică într-o strategie de carieră
Dolly Parton, „Păpușa Blondă” a muzicii country: Cum și-a transformat imaginea publică într-o strategie de carieră
Cel mai nou telescop spațial al NASA se apropie cu pași repezi de lansare
Cel mai nou telescop spațial al NASA se apropie cu pași repezi de lansare
Țara în care casele abandonate pot fi cumpărate cu mai puțin de 1 euro
Țara în care casele abandonate pot fi cumpărate cu mai puțin de 1 euro
Secretul pentru un somn odihnitor poate fi găsit în fructe
Secretul pentru un somn odihnitor poate fi găsit în fructe
Maica Tereza, călugăriţa care a primit Premiul Nobel pentru Pace
Maica Tereza, călugăriţa care a primit Premiul Nobel pentru Pace
Cel puțin 35.000 de oameni au murit în Europa din cauza căldurii extreme din această vară
Cel puțin 35.000 de oameni au murit în Europa din cauza căldurii extreme din această vară
Cel mai frumos sat din lume, sufocat de turiști. Ce pregătesc autoritățile?
Cel mai frumos sat din lume, sufocat de turiști. Ce pregătesc autoritățile?