Erupţia vulcanului Vezuviu nu a ucis toţi locuitorii din Pompeii. Unde au plecat supravieţuitorii?

Având în vedere perioada în care a avut loc erupţia masivă a Vezuviului, probabil că supravieţuitorii nu au călătorit pe o distanţă lungă. Majoritatea s-ar fi refugiat în sudul coastei Italiei, în comunităţi precum Cumae, Napoli, Ostia şi Pozzuoli, conform unui nou studiu.

Determinarea traiectoriei parcurse de refugiaţi a reprezentat o sarcină complexă pentru arheologi. Pentru a determina locul în care au plecat supravieţuitorii, specialiştii au proiectat mai multe criterii pe care le-au combinat cu informaţiile istorice regăsite în documente, inscripţii, aertefacte şi infrastructura străveche, scrie Live Science.

• Documentul care a scandalizat Marea Britanie după cele două războaie mondiale
• O navă funerară de sub un tumul antic este mai veche decât vikingii

Cercetătorul Steven Tuck, din cadrul Universităţii din Miami, a realizat o bază de date a numelor familiilor din Pompeii şi Herculaneum şi apoi a verificat dacă aceste nume apar şi în alte locuri după anul 79. El a mai căutat şi semne ale culturii unice din cele două oraşe, precum dovezi ale venerării lui Vulca, zeul focului, sau ale zeităţii Pompeiiului, Venus Pompeiana.

De asemenea, noile proiecte de infrastructură publică menite să găzduiască fluxul de refugiaţi au reprezentat un alt criteriu.Tuck consideră că, deşi în cele două oraşe au murit între 1500 şi 2000 de persoane, majoritatea locuitorilor au supravieţuit.

Unul dintre supravieţuitori, un bărbat numit Cornelius Fuscus, general roman, a murit mai târziu în bătălia de la Tapae (probabil, denumirea antică a trecătorii Poarta de Fier a Transilvaniei, situată pe râul Bistra, între munţii Poiana Ruscă şi Retezat) din războaiele daco-romane din perioada împăratului Domiţian. În timpul cercetării, Tuck a mai descoperit dovezi ale unor aşezări în care refugiaţi din Pompeii şi Herculaneum s-au căsătorit între ei. Una dintre femei, Vettia Sabina, a fost înrmomântată în Napoli alături de inscripţia „Have”. Cuvântul provine din limba oscă, un dialect vorbit în Pompeii înainte şi după ce romanii au cucerit oraşul. „S-ar traduce ca > şi era deseori amplasat pe podeaua din faţa uşii casei”, a declarat Tuck.

Studiul mai arată că împăratul roman Titus Flavius Despasianus a oferit bani oraşelor ce au primit refugiaţi. De fapt, banii proveneau de la locuitorii din Pompeii şi Herculaneum care au murit în timpul erupţiei şi care nu aveau moştenitori.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Arheologii au descoperit cea mai exactă dată a distrugerii oraşului roman Pompeii

Cuplul celebru de la Pompeii, rămas îmbrăţişat în urma erupţiei vulcanice, erau doi homosexuali

Descoperire ”dramatică şi excepţională” în Pompeii. A încercat să scape de erupţia vulcanului, dar i-a căzut în cap o rocă de 300 de kilograme

”S-a decis să aibă un ultim moment de plăcere”. Imaginea cu una dintre victimele din Pompei a devenit VIRALĂ datorită poziţiei erotice în care a fost suprins de erupţie