Ludwig van Beethoven: „Trebuie să exprim tot ce am în inimă; acesta este motivul pentru care compun”

Unul dintre compozitorii de tranziție între perioadele clasică și romantică ale muzicii, Ludwig van Beethoven (1770 – 1827) este considerat unul dintre cei mai mari compozitori ai lumii.

Opera sa include nouă simfonii, cinci concerte pentru pian, un concert pentru vioară, 32 de sonate pentru pian, 16 cvartete pentru coarde și opera „Fidelio”. A avut probleme cu auzul la vârsta de 28 de ani, iar la 44 a devenit complet surd, fapt care nu l-a împiedicat să compună.

• Max Born, părintele mecanicii cuantice. Câștigător al Premiului Nobel pentru Fizică
• Piotr Ilici Ceaikovski, cel mai popular compozitor rus din istorie. Autorul operelor „Frumoasa din pădurea adormită”…

Beethoven a avut șapte frați, doar doi dintre aceștia reușind să ajungă la maturitate. Tată lui era un alcoolic notoriu, însă a fost cel care i-a îndrumat primii pași către muzică, chiar dacă a făcut acest lucru într-o manieră brutală și autoritară.

Data nașterii lui Beethoven nu este cunoscută

La 12 ani a scris prima sa compoziție, mai târziu ajungând să fie foarte iubit și apreciat de vienezi, autoritățile orașului austriac oferindu-i salarii generoase pentru a-l determina să locuiască acolo, potrivit Britannica.

Data nașterii lui Beethoven nu este cunoscută cu exactitate. Doar data botezului său se știe că a fost pe 17 decembrie 1770. În secolul al XVIII-lea, mortalitatea infantilă era atât de mare încât botezurile aveau deseori loc doar la una sau două zile după naștere. Prin urmare, se presupune că Beethoven s-a născut pe 15 sau 16 decembrie.

Ludwig van Beethoven s-a născut în Bonn, Germania, într-o familie modestă, dar mare iubitoare de muzică. Bunicul său a fost un bun muzician, iar tatăl, Johann van Beethoven, a fost profesor, tenor la curtea electorului din Köln, Clement Augustus din Bavaria. Tatăl avea însă reputația de a fi brutal, alcoolic și mediocru în practica muzicală. Johann, care îi intuise de timpuriu capacitățile fiului său și darul pentru muzică, și-a dorit să-l transforme pe Ludwig într-un al doilea Mozart și, precum marele compozitor, să ajungă cunoscut și să aibă succes în toată Europa. Astfel că Ludwig a fost învățat să cânte la pian de la o vârstă fragedă, dar educația violentă și autoritară a tatălui nu a produs miracolul așteptat atât de devreme pe cât și-ar fi dorit acesta.

De ce era poreclit Beethoven „Spaniolul”?

Prima reprezentație publică a lui Ludwig a avut loc pe 26 martie 1778, la Köln. Avea aproape 8 ani, dar pentru a impresiona și mai mult publicul, tatăl său l-a făcut să creadă că are doar 6 ani. Se spune că multă vreme,  Beethoven ar fi crezut este mai tânăr decât era, de fapt, în realitate.

În tinerețe, Beethoven era poreclit „Spaniolul”, datorită pielii sale măslinie și a părului închis la culoare. O particularitate fizică derivată din hemocromatoză, o boală ereditară caracterizată prin absorbția și stocarea unei cantități mari de fier în organism, printre simptome numărându-se durerile articulare și abdominale, oboseala, slăbiciunea și pielea de culoare cenușie (colorație cu aspect metallic).

Mozart, impresionat de talentul tânărului Ludwig

La vârsta de 10 ani, Beethoven ia lecții muzicale cu organistul Christian Gottlob Neefe care îi recunoaște imediat talentul excepțional și, dorind să-l ajute, îi facilitează o călătorie la Viena pentru aprofundarea studiilor. Din păcate, la nici un an după, Beethoven este nevoit să își întrerupă șederea în capitala austriacă, din cauza problemelor de sănătate și, mai apoi, ale morții mamei sale, devenind astfel susținătorul de bază al familiei.

În timp ce se afla la Viena, Beethoven a participat în mod regulat la concursuri de improvizație organizate de aristocrați în scopul de a-i încuraja și de a-i susține pe tinerii pianiști aspiranți la o carieră în muzică. Beethoven a excelat în mod deosebit în această direcție.

Deși nu există dovezi foarte clare legate de această întâmplare, se spune că în 1787, Beethoven l-a cunoscut pe Mozart în fața căruia a improvizat o compoziție. Mozart, impresionat de talentul tânărului Ludwig, l-ar fi lăudat prietenilor săi spunându-le: „Fiți atenți la el, va impresiona lumea”. De altfel, Mozart a avut o influență evidentă asupra lucrărilor timpurii ale lui Beethoven, iar o bună parte din muzica sa amintește de cea a lui Mozart.

Beethoven susține primul său concert pentru pian și orchestră în martie 1795

În 1792, Beethoven pleacă pentru a doua oară la Viena pentru a-și continua studiile. Devine elevul lui Joseph Haydn, iar mai târziu al lui Antonio Salieri, reușind în scurt timp să intre în grațiile aristocraților prin concertele private pe care le susținea. Astfel, Beethoven începe să își contureze imaginea de pianist și compozitor virtuos.

Trei ani mai târziu, în martie 1795, susține primul său concert pentru pian și orchestră, după care, așa cum visa tatăl lui, să-l vadă concertând în toată Europa, Ludwig ajunge și în fața publicului din Praga, Dresda, Berlin și Bratislava. Începe să compună un număr impresionat de lucrări (nepulicate la acea vreme) care demonstrau o maturizare evidentă a stilului său. În 1798, compune prima lui simfonie în Do-major și tot în această perioadă apar și primele semne ale scăderii auzului său, lucru ce avea să-l afecteze și să-l îngrijoreze profund. Cu toate acestea, deși se izolează de lume, compozitorul se refugiază în muzică și scrie o serie de opere desăvârșite. Trei sonate pentru pian op.31, simfonia a III-a „Eroica”, sonata pentru pian op. 57 „Appassionata”, concertul pentru vioară şi orchestră, simfoniile a V-a (a „Destinului”) şi a VI-a („Pastorala”).

Sărmane Beethoven pentru tine nu există fericire pe lumea asta. Numai pe tărâmul idealului, numai acolo îţi vei găsi prieteni. Supunere, supunere deplină în faţa ursitei; nu ţi-e dat să trăieşti pentru tine, ci doar pentru alţii, singurul izvor de fericire pentru tine este arta. O, Doamne, dă-mi putere ca să mă pot birui.

În jurul vârstei de 44 de ani, Beethoven își pierde în totalitate auzul reușind să comunice doar în scris cu cei din jurul său. Situația nefericită în care se afla nu l-a întrerupt din procesul creației, astfel că Beethoven, depășindu-și condiția, își continuă munca. În 1819, compune „Variaţiile-Diabelli” pentru pian, în 1820 „Missa Solemnis”, ultimele sonate pentru pian şi cvartetele de coarde și Simfonia a IX-a.

Pe 7 mai 1824, la Viena, are loc prima audiţie a Simfoniei a IX-a. Un moment răsunător, un succes triumfal, în care Beethoven este întâmpinat cu cinci salve de aplauze, publicul e în delir, cu lacrimi în ochi, fascinat de ceea ce auzise.

Muzica trebuie să fie scânteia ce aprinde focul în sufletul omenesc

Deși nu s-a căsătorit niciodată, Beethoven a fost un veșnic admirator al sexului frumos, de cele mai multe ori îndrăgostindu-se de femei căsătorite. Unele dintre cele mai frumoase compoziții ale sale au fost dedicate femeilor. Un exemplu ar fi „Sonata lunii” care fusese scrisă pentru Giulietta Guicciardi, iar „Sonata pentru pian op. 24”, pentru Therese von Brunsvik.

Beethoven a murit la 26 martie 1827, în urma unei boli de ficat. La înmormântarea compozitorului au luat parte aproximativ 20.000 de vienezi.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Frédéric Chopin, magicianul pianului

Secretul cumplit al morții lui Beethoven

O şuviţă din părul lui Ludwig van Beethoven, scoasă la licitaţie. Cu cât se vinde

Concluzia neaşteptată a unui cercetător care a analizat 1.400 de scrisori semnate de Mozart, Beethoven şi Liszt