Home » Cultură » Oskar Schindler, omul care a salvat de la gazare 1.200 de evrei. „Noi, oamenii, nu avem dreptul de viaţă unii asupra altora”

Oskar Schindler, omul care a salvat de la gazare 1.200 de evrei. „Noi, oamenii, nu avem dreptul de viaţă unii asupra altora”

Publicat: 24.01.2023
Oskar Schindler, omul care a salvat de la gazare 1.200 de evrei. „Noi, oamenii, nu avem dreptul de viaţă unii asupra altora”
Liam Neeson în rolul lui Oskar Schindler în filmul „Lista lui Schindler”, 1993. Sursa foto: Profimedia

În timpul Holocaustului, Oskar Schindler (1908 – 1974), spion și industriaș german și membru al Partidului Nazist, a salvat viețile a 1.200 de evrei, angajându-i în întreprinderile sale de produse emailate și muniție, care au ajuns să fie cunoscute ca Fabricile lui Schindler din Polonia ocupată și Protectoratul Boemiei și Moraviei.

Și-a pierdut toată averea în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial ajutându-i pe evrei să lucreze în fabricile sale și salvându-i, astfel, de la gazare. Deși activase ca spion pentru nemți și făcuse parte din Partidul Nazist, Schindler a ajuns să vadă dincolo de ideologia nazistă, recunoscând ororile la care fuseseră supuși evreii.

Mai târziu, după terminarea războiului, situația materială precară a lui Oskar Schindler a fost reabilitată cu ajutorul unor organizații evreiești care i-au donat bani, dar și a unora dintre cei pe care îi salvase de la moarte în momentul în care i-a angajat în fabricile sale. Arca lui Schindler, un roman din 1982, și Lista lui Schindler, o adaptare cinematografică din 1993, au fost ambele esențiale în popularizarea personalității și faptelor sale.

Cariera și implicările în acțiunile naziste

Oskar Schindler s-a născut pe 28 aprilie 1908, la Svitavy, Moravia (pe atunci parte a Imperiului Austro-Ungar). După absolvirea mai multor școli de meserii din Brno, Schindler a început să lucreze pentru compania de utilaje agricole a tatălui său, iar în 1928 s-a căsătorit cu Emilie Pelzl. În anul 1938, s-a alăturat armatei cehoslovace, fiind avansat la gradul de caporal de rezervă. Un an mai târziu, a cumpărat Rekord Ltd., o companie de emailuri deținută de evrei, redenumind-o Oskar Schindler German Enamelware Factory.

Timp de doi ani, Schindler a fost spion pentru Abwehr, un serviciu de informații german, misiunile lui fiind acelea de colectare de informații cu privire la infrastructura și armata Cehoslovaciei în vederea viitoarei invazii naziste a țării. Deși fusese prins și condamnat la moarte, Oskar Schindler a scăpat datorită Acordului de la München, semnat în septembrie 1938, acord prin care se permitea Germaniei Naziste să anexeze Regiunea Sudetă (Sudetenland) care aparținea Cehoslovaciei, dar și eliberarea prizonierilor germani din Cehoslovacia. Acordul a fost semnat de Germania Nazistă, Franța, Marea Britanie și Italia, Cehoslovacia nefiind invitată să participe la conferință.

Chiar și în aceste condiții, timp de doi ani, Schindler a continuat să lucreze pentru Abwehr, furnizând informații și date cheie despre infrastructura Poloniei și facilitând invadarea țării în 1939.

A mituit naziștii pentru a-i putea salva pe evrei

După invazia Poloniei, Schindler s-a stabilit la Cracovia, acolo unde a început cariera sa în antreprenoriat, odată cu achiziționarea fabricii de emailuri care fusese deținută de evrei și care dăduse faliment, potrivit Britannica.

În momentul în care a cumpărat întreprinderea, Schindler a păstrat și angajații evrei, pentru asta folosindu-se de legăturile și relațiile sale la nivel mai înalt, plătind mită și reușind, astfel, să-i salveze pe cei a căror viață avea să sfârșească sub dușurile din lagărele de gazare.

Întâlnirea cu Măcelarul din Cracovia

De altfel, în august 1940, guvernatorul Poloniei emisese un ordin prin care toți locuitorii evrei trebuiau să fie mutați în lagărele de concentrare, excepție făcând doar cei care erau deja angajați în companiile industriale. Fabrica lui Schindler care, pe lângă email, producea și muniție pentru război, intra, astfel, în categoria întreprinderilor care-și puteau păstra angajații evrei. Astfel, Schindler a contribuit la salvarea oamenilor care lucrau pentru el, salvându-i de la moarte. Un moment important în care a dat dovadă, din nou, de mare implicare și omenie l-a constituit și întâlnirea din 1944 cu Amon Göth, comandantul lagărului de lângă Plaszow, „măcelarul din Cracovia”, considerat de istorici unul dintre cei mai cruzi criminali naziști, responsabil de moartea a sute de mii de evrei în lagărele de concentrare naziste.

Göth intenționa să mute în lagăr toate fabricile implicate în producția de muniție, dar Schindler a reușit să-l convingă să-l lase să-și construiască propriul sublagăr în incinta fabricii, aducând acolo alte câteva sute de muncitori evrei până atunci angajați ai fabricilor din apropiere.

Acum, în sfârșit, sunteți cu mine. Sunteți în siguranță. Să nu vă mai temeți de nimic. Nu trebuie să vă mai faceți griji. 

Atunci când binele făcut se întoarce

După terminarea războiului, ajutat de evrei, Schindler a fugit în Elveția împreună cu familia lui, devenind  persona non grata în Cehoslovacia, autoritățile acuzându-l de spionaj și contribuția pe care a avut-o în anexarea Sudeților. Falit (Schindler își cheltuise toți banii dându-i ca mită superiorilor naziști pentru a-și salva muncitorii evrei și pentru construirea sublagărului de pe terenul fabricii sale), eroul celor 1200 de evrei pleacă în Argentina acolo unde, tot cu ajutorul unor familii de evrei, începe o nouă viață ca fermier.

Dar tentativa lui de a trăi și de a se acomoda în Argentina a eșuat, prin urmare în 1957 revine în Germania de Vest (singur, fără soție) nici aici nefiind uitat de evrei, astfel că până la finalul vieții sale trăiește din donațiile primite din partea asociației Schindlerjuden („Evreii lui Schindler”).

Singurul nazist înmormântat în Israel

În 1962, i-a fost acordat premiul „Drept între popoare” de Yad Vashem (instituția israeliană pentru cinstirea memoriei victimelor Holocaustului), iar imediat după moartea sa, la 9 octombrie 1974, autoritățile israeliene au hotărât să-l înmormânteze la Ierusalim, în cimitirul catolic. În prezent, fabrica pe care a deținut-o Sachindler și pentru care au lucrat evreii pe care i-a salvat de la moarte găzduiește două muzee.

Filmul „Lista lui Schindler” (1993), considerat unul dintre cele mai bune filme din istoria cinematografiei, în regia lui Steven Spielberg, a fost bazat pe romanul Schindler’s Ark scris de romancierul australian Thomas Keneally și i-a avut în rolurile principale pe actorii Liam Neeson, Ralph Fiennes și Ben Kingsley. Filmul (care durează 195 de minute) a avut un buget de 25 de milioane de dolari și încasări de aproape 325 de milioane de dolari. A fost recompensat cu 7 premii Oscar  – pentru cel mai bun film, pentru cel mai bun regizor, pentru cel mai bun scenariu adaptat, pentru cel mai bun montaj, pentru cea mai bună imagine, pentru cea mai bună scenografie, pentru cea mai bună coloană sonoră.

Ce este de spus? Ei sunt prietenii mei. Aș face-o din nou, din nou și din nou – pentru că urăsc cruzimea și intoleranța. 

Nu era altă cale. Dacă ai vedea că un câine va fi strivit sub o mașină, nu l-ai ajuta?

Persecuția evreilor din Polonia ocupată a însemnat groază manifestată în mai multe feluri

Am urât brutalitatea, sadismul și nebunia nazismului. Pur și simplu nu puteam să stau și să văd cum oamenii vor fi distruși. Am făcut ce am putut, ce trebuia să fac, ceea ce mi-a spus conștiința că trebuie să fac. Cam despre asta este vorba…

Vă mai recomandăm să citiți și:

O hartă care dezvăluie o comoară a naziștilor, făcută publică pentru prima dată

Fosta secretară a unui comandant nazist, trimisă după gratii pentru uciderea a peste 10.000 de oameni

Povestea aurului confiscat de naziști în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial

Babi Iar, probabil cel mai amplu masacru comis de naziști în Uniunea Sovietică

Roxana Ioana Ancuța
Roxana Ioana Ancuța
Roxana-Ioana Ancuța este jurnalist cu o experiență de aproape 15 ani în presa scrisă. Absolventă a facultății Școala Superioară de Jurnalistică și având un master în Comunicare și Relații Publice, îi place foarte mult să scrie, aceasta fiind nu doar o profesie, ci un mod de a fi ea ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase