Vincent van Gogh, geniul chinuit din spatele a 900 de capodopere. 10 fapte despre „Nebunul cu părul de foc”

La 30 martie 1853 s-a născut Vincent van Gogh. În 1890, când a împlinit 37 de ani – ultima sa aniversare, petrecută într-un azil – lumea lui s-a redus la o speranță fragilă. Bătrâna sa mamă, Anna, i-a cusut un portofel pentru tutun și i-a trimis prin poștă o cutie de ciocolată și o carte, mici mângâieri pentru un fiu pe care abia îl înțelegea.

Într-o scrisoare adresată celuilalt fiu, Theo, femeia suspina: „Fie ca ziua de 30 martie să nu fie prea nefericită pentru Vincent. Săracul băiat, să aibă parte de zile mai bune”. Vincent a murit trei luni mai târziu, fără să asiste la „zilele mai bune” pe care arta sa avea să le inspire, de la un moment dat.

• Imhotep, primul architect egiptean, pionier al medicinei și zeitate venerată
• Cambyses al II-lea, Geniul Militar sau Tiranul Nebun?

Vincent Willem van Gogh (30 martie 1853 – 29 iulie 1890), pictorul olandez post-impresionist ale cărui tușe vibrante și utilizarea emotivă a culorilor au redefinit arta modernă, rămâne una dintre enigmaticele figuri ale istoriei. Născut în Zundert, Țările de Jos, van Gogh a realizat aproximativ 2 100 de lucrări de artă, inclusiv 860 de picturi în ulei, majoritatea în ultimul deceniu al vieții sale. Orchard with Cypresses s-a vândut în 2022 cu 117milioane de dolari, venind din colecția co-fondatorului Microsoft, regretatul Paul Allen. Acesta face parte din seria de tablouri cu flori de primăvară pe care Van Gogh le-a realizat imediat după sosirea sa în Arles, prețul reprezentând un record pentru o lucrare a sa.

În ciuda aclamării postume, viața lui Vincent van Gogh a fost marcată de sărăcie, boli mintale și obscuritate, culminând cu moartea la 37 de ani, în urma unei răni prin împușcare – oficial considerată sinucidere, deși dezbaterile persistă. Dar dincolo de floarea-soarelui și de nopțile înstelate, povestea lui Van Gogh ascunde tot felul de întâmplări mai mult sau mai puțin știute. Iată 10 revelații care luminează omul din spatele mitului.

1. Cariera artistică a lui Van Gogh a început la 27 de ani, după ce a eșuat în patru profesii

Înainte de a pune mâna pe o pensulă, Van Gogh a navigat printr-o serie de alte meserii. A lucrat ca negustor de artă, profesor, funcționar într-o librărie și misionar evanghelic în regiunea minieră a Belgiei. Excluderea lui din instituția bisericească în 1879, motivată de „exces de zel” – renunțase la tot felul de comodități, dormind pe paie și adoptând un stil de viață auster – l-a propulsat definitiv spre artă. Prima sa lucrare majoră, The Potato Eaters (1885), a apărut cu șase ani înainte de moartea lui, subliniind o carieră meteorică, dar tragic de scurtă.

2. O singură pictură vândută în timpul vieții sale

Contrar moștenirii sale actuale de miliarde de dolari, van Gogh a vândut un singur tablou, Vița de vie roșie (1888), pentru 400 de franci (aproximativ 2.000 de dolari astăzi) cu câteva luni înainte de moartea sa. Supraviețuirea i s-a datorat fratelui mai mic, Theo, un dealer de artă care l-a susținut financiar.

3. „Incidentul cu urechea” a fost probabil o cădere nervoasă, nu un gest romantic

Auto-mutilarea controversată din 1888, în care van Gogh și-a tăiat o parte din urechea stângă, este adesea prezentată în mod senzațional. Cu toate acestea, istoricii leagă actul de un episod psihotic declanșat de o ceartă violentă cu Paul Gauguin. Unele cercetări sugerează că Gauguin, un scrimer priceput, i-ar fi tăiat urechea lui van Gogh în timpul confruntării, o teorie susținută de dinamica tensionată dintre ei și de protecția ulterioară pe care van Gogh i-a acordat-o lui Gauguin.

4. A fost un pasionat al artei japoneze

Culorile îndrăznețe și perspectivele aplatizate ale lui Van Gogh au fost profund influențate de gravurile japoneze ukiyo-e. Artistul a adunat peste 600 de lucrări ale unor artiști precum Hokusai și Hiroshige, replicând stilul lor în piese precum Curtezana (1887). „Toate lucrările mele se bazează într-o oarecare măsură pe arta japoneză”, a scris el, atribuindu-i meritul de a-l fi ajutat să treacă de la paletele olandeze sumbre la nuanțele luminoase.

5. O cumnată uitată i-a construit moștenirea

În timp ce Theo a susținut financiar munca lui Vincent, văduva lui Theo, Johanna van Gogh-Bonger, a fost cea care l-a propulsat spre faimă. După ce a moștenit lucrările și scrisorile nevândute ale lui van Gogh, Joharma a organizat expoziții, a publicat corespondența acestuia și a împrumutat piese galeriilor. Memoriile sale din 1914, Personal Recollections of Vincent van Gogh, l-au umanizat pe artist, schimbând percepția publicului din „nebun” în vizionar.

6. „Noapte înstelată” a fost pictată într-un azil – și el a urât-o

În timpul unei șederi voluntare la azilul Saint-Paul-de-Mausole în 1889, van Gogh a creat Noaptea înstelată, care se numără acum printre cele mai cunoscute opere de artă din lume. Cu toate acestea, van Gogh a considerat-o un eșec, numind cerul învolburat „exagerat” și preferând lucrări mai realiste precum Semănătorul. În mod ironic, calitatea halucinantă a picturii – posibil influențată de starea lui mintală – i-a asigurat nemurirea.

7. A fost pionier al teoriei științifice a culorilor în artă

Van Gogh a studiat meticulos teoria culorilor, inspirându-se din principiile contrastelor complementare ale lui Eugène Delacroix. În lucrarea sa Cafeneaua de noapte (1888) a juxtapus roșu și verde pentru a evoca „pasiunile umane teribile”, în timp ce Floarea-soarelui (1888-89) a asociat galbenul cu violetul pentru vibrație. Imaginile moderne arată că van Gogh a folosit chiar și gradienți de culoare pentru a simula mișcarea, o tehnică înaintea vremii sale.

8. Un diagnostic greșit i-ar fi putut înrăutăți starea de sănătate

Declinul mental al lui van Gogh – halucinații, convulsii și depresie – a fost atribuit unor afecțiuni de la tulburare bipolară la sifilis. Unele studii indică că epilepsia lobului temporal ar fi putut fi agravată de absint, un alcool cu tuyonă – o substanță neurotoxică asociată cu disfuncții neurologice. Medicii săi i-au prescris digitalis, un medicament derivat din degetăriță care poate provoca xantopsie (senzație anormală de colorație în galben a imaginilor vizuale), explicând posibil obsesia lui pentru această culoare în lucrări precum Wheatfield with Crows (1890).

9. A pictat o capodoperă la fiecare 36 de ore

Între 1888 și 1890, van Gogh a produs peste 900 de picturi – în medie, una la fiecare 36 de ore. Acest ritm frenetic, alimentat de episoade maniacale și de un sentiment de urgență cu privire la moștenirea sa, a inclus lucrări memorabile precum Floare de migdal (1890) și Terasa cafenelei noaptea (1888). De asemenea, scrisorile lui arată că lucra adesea în aer liber, în bătaia vntului și a ploii, pentru a surprinde efemerul naturii.

10. Moartea lui van Gogh ar fi putut fi un accident

În timp ce decesul lui este înregistrat oficial ca sinucidere, cercetători precum biografii Steven Naifeh și Gregory White Smith, laureați ai Premiului Pulitzer, susțin că este posibil ca artistul să fi fost împușcat accidental de adolescenții locali. Cu toate astea, nu a fost găsită nicio armă, iar van Gogh a mers pe jos mai bine de un km până la locuința sa după ce a fost rănit – un comportament incompatibil cu un act suicidal.

De altfel, se știe că pictorul a suferit de probleme mintale severe pe parcursul vieții, iar ultimele luni au fost marcate de episoade repetate de psihoză. În perioada în care se afla la Auvers-sur-Oise, van Gogh era sub îngrijirea doctorului Gachet, un medic care îi devenise prieten și susținător. La 27 iulie 1890, în timp ce se afla pe câmp pentru a picta, van Gogh s-a împușcat în piept cu un pistol, reușind după aceea să ajungă la hanul unde locuia. A murit două zile mai târziu, la 29 iulie, avându-l alături pe fratele său Theo. Ultimele cuvinte ale lui Vincent van Gogh au fost raportate ca fiind „tristețea va dăinui la nesfârșit”

Un predicator devenit pictor, o personalitate care a murit în obscuritate și un om a cărui suferință s-a transpus în eternitate. Acesta a fost Vincent van Gogh, „nebunul” cu păr roșu, „prințul soarelui” și „proorocul culorilor”, pictorul care a revoluționat arta.

„Mi-am pus inima și sufletul în munca mea și mi-am pierdut mințile în acest proces.” (Vincent van Gogh)

Surse:

https://www.vangoghmuseum.nl/en/art-and-stories/art/vincent-van-gogh

https://www.britannica.com/biography/Vincent-van-Gogh

https://www.sothebys.com/en/articles/21-facts-about-vincent-van-gogh

Vă mai recomandăm să citiți și:

„Noapte înstelată”, capodopera turbulentă a lui Vincent van Gogh și dezbaterea privind arta, nebunia și geniul

O pictură celebră a lui Van Gogh respectă surprinzător de bine legile fizicii

Un parc de 10 hectare a recreat celebra pictură „Noaptea înstelată” a lui Vincent Van Gogh

Un tablou al lui Vincent Van Gogh, furat în urmă cu trei ani, a fost regăsit