Home » Cultură » Hatshepsut, femeia faraon care a domnit ca bărbat. Unul dintre cei mai prolifici constructori din Egiptul Antic

Hatshepsut, femeia faraon care a domnit ca bărbat. Unul dintre cei mai prolifici constructori din Egiptul Antic

Hatshepsut, femeia faraon care a domnit ca bărbat. Unul dintre cei mai prolifici constructori din Egiptul Antic
Sursa foto: Shutterstock
Publicat: 18.04.2025

Hatshepsut a fost o regină egipteană antică care a domnit ca faraon în timpul celei de-a 18-a dinastii a Egiptului și a trăit în jurul anilor 1479-1458 î.Hr. în timpul perioadei Noului Regat din antichitate.

Pe scurt, cele mai multe informații cunoscute despre ea sunt concentrate asupra faptului că a fost una dintre puținele femei faraon ale Egiptului antic, asumându-și toate titlurile și responsabilitățile unui faraon, inclusiv îmbrăcându-se ca un conducător de sex masculin și purtând o barbă falsă. Conform unor mărturii scrise, le-ar fi cerut artiștilor să o înfățișeze ca fiind mai puțin feminină prin includerea coifului, a bărbii false și a hainelor masculine care erau purtate în mod tradițional de faraoni, nu pentru a se deghiza, ci mai degrabă pentru a arăta că, deși era femeie, impunea același respect ca un faraon bărbat.

În timpul domniei sale, Egiptul a cunoscut pacea și prosperitatea. Hatshepsut s-a concentrat pe expediții comerciale, proiecte de construcție și construirea de temple, ceea ce a contribuit la bogăția și stabilitatea regatului. Una dintre cele mai faimoase realizări arhitecturale ale lui Hatshepsut este Templul din Deir el-Bahari, situat lângă Luxor, în Egipt, acest complex de temple fiindu-i dedicat zeului Amon și servind ca templu mortuar pentru Hatshepsut însăși.

Printre alte contrucții de seamă contemporane cu Hatshepsut sunt două obeliscuri masive ridicate la Templul din Karnak, ca simboluri ale puterii și devotamentului religios în Egiptul antic.

Deși nu este cunoscută pentru cuceriri militare de amploare, Hatshepsut a supervizat câteva campanii militare în timpul domniei sale, în special în Nubia (Sudanul de astăzi).

De asemenea, istoria a consemnat că Hatshepsut a servit inițial ca regentă pentru fiul ei vitreg Tutmose al III-lea, declarându-se în cele din urmă faraon în jurul anului 1473 î.Hr. Domnia ei a durat aproximativ 21 de ani, ceea ce o face unul dintre faraonii care au stat pe tron cel mai îndelungat timp.

Hatshepsut a murit în jurul anului 1458 î.Hr., după moartea ei, Tutmose al III-lea preluând controlul deplin ca faraon și încercând să șteargă din istorie multe urme ale domniei ei. Dar de ce acest deziderat al lui Tutmose al III-lea? De ce și-a dorit ca Hatshepsut să nu mai existe în paginile istoriei și în memoria urmașilor ei?

După ce i-a succedat lui Hatshepsut în funcția de faraon, a încercat să-i diminueze moștenirea prin înlăturarea inscripțiilor și monumentelor care îi onorau domnia, împins fiind, probabil, de motive politice în ideea de a-și consolida propria sa putere și de a-și afirma legitimitatea de conducător de drept, fără a fi nevoie de provocări din partea predecesorului său.

Haideți acum să detaliem povestea acestui faraon femeie care a condus Egiptul pentru aproape 21 de ani.

Așadar, în ciuda meritelor pe care și le-a câștigat, a existat, așa cum am menționat deja, o campanie intensă de defăimare a imaginii ei și eforturi serioase ale succesorului lui Hatshepsut, Tutmose al III-lea, de a-i șterge cu totul numele din istorie. Reprezentările chipului ei au fost șlefuite de pe monumente, iar statuile și operele acesteia au fost distruse, martor al ambițiilor și măreției ei rămânând, totuși, în urma unei reconstrucții majore din secolul al XX-lea, templul masiv al lui Hatshepsut de la Deir el Bahri (în arabă, „mănăstirea din nord”) care, scrie National Geographic, se află și astăzi în picioare, adăpostit sub rocile roșii ale unei stânci. Este o minune arhitecturală care a captivat lumea antică prin frumusețea sa și este o mărturie a gloriei lui Hatshepsut și a devotamentului ei față de zei.

Hatshepsut s-a născut în jurul anului 1507 î.Hr., din fiul lui Thutmose I și al soției sale, regina Ahmose, după căsătoria ei cu fratele vitreg și moștenitor al tronului, Thutmose al II-lea, devenind marea soție regală a acestuia. Dar Thutmose al II-lea a murit tânăr, lăsând ca moștenitor un fiu de doi ani (născut dintr-o altă soție), prin urmare mult prea mic pentru a domi, acest rol revenindu-i mătușii și, totodată, mamei lui vitrege Hatshepsut care, treptat, a devenit din regină regentă, faraon pur și simplu.

Domnind în perioada Noului Regat, Hatshepsut a fost unul dintre primii faraoni care au construit așa-numitele Temple ale Milioanelor de Ani pe malul vestic al Nilului, vizavi de orașul Teba (Luxor de astăzi), stabilindu-și masivul complex a poalele unei stânci, loc cunoscut acum sub numele de Deir el Bahri.

„Locația sacră fusese consacrată zeiței Hathor, protectoarea morților și o zeitate funerară importantă în Teba. În aceste temple, faraonii erau venerați după moartea lor, în vreme ce mumiile lor se odihneau în altă parte, înmormântate în camere subterane private din Valea Regilor. Pe lângă faptul că erau folosite pentru înmormântările regale, Templele Milioanelor de Ani au fost centrul altor ritualuri: unele legate de regalitate, altele de zeități, inclusiv de zeul teban Amon și de zeul soarelui Re. Dintre toate templele mortuare, cel al lui Hatshepsut va deveni principala structură de cult a complexului teban”.

Cu toate că informațiile nu sunt certe, se crede că Hatshepsut a murit la 16 ianuarie 1458 î.Hr., iar cauza morții, tot incertă, fiind un cancer osos metastazat. Mumia lui Hatshepsut, care a fost identificată în 2007 ca fiind a ei de către Zahi Hawass (arheolog egiptean, egiptolog și fost ministru de stat pentru afaceri cu antichități, timp de două mandate), a prezentat semne care indicau diferite probleme de sănătate, inclusiv artrită, probleme dentare – carii și inflamații ale rădăcinilor, diabet, obezitate și cancer osos metastazat.

Dar a existat și o altă teorie înaintată de cercetătorii din Germania au identificat, în 2011, o substanță cangerigenă în țesuturile mumiei, ceea ce i-a determinat să concluzioneze că Hatsheput ar fi putut folosi o loțiune sau unguent în scopuri cosmetice sau pentru a trata o afecțiune a pielii care, în cele din urmă, a contribuit la apariția cancerului.

Surse:

https://www.nationalgeographic.com/premium/article/temple-hatshepsut-woman-pharaoh

https://www.britannica.com/question/How-did-Hatshepsut-die

Vă mai recomandăm să citiți și:

Balene în Egipt? O descoperire care rescrie istoria. Comorile mai puțin știute ale țării faraonilor

Mormântul unui faraon necunoscut, descoperit în necropola Muntelui Anubis

Sculpturi rupestre ale vechilor faraoni egipteni, descoperite în apropiere de Aswan

Test de cultură generală. Cum a murit primul faraon al Egiptului?

Roxana Ioana Ancuța
Roxana Ioana Ancuța
Roxana-Ioana Ancuța este jurnalist cu o experiență de aproape 15 ani în presa scrisă. Absolventă a facultății Școala Superioară de Jurnalistică și având un master în Comunicare și Relații Publice, îi place foarte mult să scrie, aceasta fiind nu doar o profesie, ci un mod de a fi ea ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Germania aprobă un ajutor militar record pentru Ucraina
Germania aprobă un ajutor militar record pentru Ucraina
Vortexul polar, anunț de la ANM: Ce se întâmplă cu vremea?
Vortexul polar, anunț de la ANM: Ce se întâmplă cu vremea?
Cel mai mare crater modern de pe Pământ a fost descoperit în sudul Chinei
Cel mai mare crater modern de pe Pământ a fost descoperit în sudul Chinei
Strănepotul lui Mihail Sadoveanu demontează cele mai mari controverse legate de marele scriitor | Altceva cu Adrian Artene”
Strănepotul lui Mihail Sadoveanu demontează cele mai mari controverse legate de marele scriitor | Altceva cu Adrian Artene”
Descoperirea care rescrie istoria: Noul Regat al Egiptului ar fi început mai târziu decât s-a crezut
Descoperirea care rescrie istoria: Noul Regat al Egiptului ar fi început mai târziu decât s-a crezut
O singură enzimă ar putea fi responsabilă pentru dependența de alcool și bolile de ficat
O singură enzimă ar putea fi responsabilă pentru dependența de alcool și bolile de ficat
Oamenii de știință au aflat de ce pacienții cu Alzheimer își uită familia și prietenii
Oamenii de știință au aflat de ce pacienții cu Alzheimer își uită familia și prietenii
Test de cultură generală. De ce nu mâncăm lebede sau pescăruși, dar mâncăm găini?
Test de cultură generală. De ce nu mâncăm lebede sau pescăruși, dar mâncăm găini?
O fuziune imposibilă între două găuri negre masive a fost, în sfârșit, explicată
O fuziune imposibilă între două găuri negre masive a fost, în sfârșit, explicată
Reacția Vaticanului după ce o femeie din Franța a povestit că l-a văzut pe Iisus de 49 de ori
Reacția Vaticanului după ce o femeie din Franța a povestit că l-a văzut pe Iisus de 49 de ori
Românii din UE vor putea suna acasă fără costuri suplimentare
Românii din UE vor putea suna acasă fără costuri suplimentare
O substanță găsită la hainele curățate chimic triplează riscul de boli hepatice grave
O substanță găsită la hainele curățate chimic triplează riscul de boli hepatice grave
Împăratul care a adus grandoare Imperiului Roman
Împăratul care a adus grandoare Imperiului Roman
Gafele și incompetența Securității din perioada comunistă, dezvăluite într-un document secret din 1968
Gafele și incompetența Securității din perioada comunistă, dezvăluite într-un document secret din 1968
Criză de ouă în mai multe lanțuri de magazine din țară. Ce se întâmplă?
Criză de ouă în mai multe lanțuri de magazine din țară. Ce se întâmplă?
Ucraina a primit aproape 6 miliarde de euro de la Uniunea Europeană
Ucraina a primit aproape 6 miliarde de euro de la Uniunea Europeană
Cercetătorii confirmă: Există o legătură clară între poluarea aerului și infarct
Cercetătorii confirmă: Există o legătură clară între poluarea aerului și infarct
Scanările cerebrale dezvăluie ce se întâmplă în creierul nostru înainte de a adormi
Scanările cerebrale dezvăluie ce se întâmplă în creierul nostru înainte de a adormi