Papa Francisc, primul pontif din America Latină, a marcat istoria Vaticanului prin reforme radicale și abordări neconvenționale. După mai bine de un deceniu de liderat, întrebarea care răsună pe coridoarele puterii bisericești este: ce va supraviețui din moștenirea sa?
De la dezbaterile privind diaconii femei și relaxarea celibatului preoțesc, până la eforturile de descentralizare a autorității Vaticanului, Papa Francisc a deschis drumuri care vor influența Biserica Catolică mult după pontificatul său. Dar cât de profunde vor fi aceste schimbări?
Una dintre cele mai semnificative inițiative ale lui Francisc a fost împuternicirea episcopilor locali prin procesul sinodal. Spre deosebire de predecesorii săi, care centralizau deciziile în Roma, Francisc a promovat sinodul universal, invitând la consultări la nivel global, integând în dialog atât laici, cât și femei în procesul decizional.
Sinodul din 2023 despre viitorul Bisericii a adus în prim-plan propuneri revoluționare: diaconatul feminin, rolul crescut al laicilor și o mai mare transparență în gestionarea abuzurilor clericale. „Sensus Fidei Fidelium” (simțul credincioșilor) a devenit un concept cheie, subliniind că Duhul Sfânt vorbește prin întreaga comunitate, nu doar prin ierarhie. Problema? Mulți conservatori, inclusiv cardinali influenți, consideră că aceste schimbări subminează autoritatea papală și tradiția.
De asemenea, Francisc a promovat o poziție mai îngăduitoare a Bisericii față de homosexualitate și contracepție, scrie newsweek.com, o deschidere față de femeile care ocupă funcții de conducere în cadrul Bisericii și o respingere a podoabelor bogate adesea asociate cu Episcopul Romei.
A fost pentru prima dată când, în urma propunerilor lui Francisc, femeile au fost numite în funcții deținute exclusiv de bărbați. Barbara Jatta a fost numită director al Muzeelor Vaticanului în 2016; sora Nathalie Becquart a devenit prima femeie cu drept de vot în cadrul Sinodului Episcopilor în 2021; iar sora Raffaella Petrini a fost numită secretar general al Guvernoratului Statului Cetății Vaticanului în 2021, fiind ulterior promovată președinte de Francisc în urmă cu doar câteva săptămâni.
„Deși a menținut poziția Bisericii privind diaconii și preoții exclusiv bărbați, accentul său pe incluziunea de gen a deschis aceste chestiuni spre dezbatere, potrivit Dr. Massimo Faggioli, istoric al Bisericii Catolice și profesor de teologie la Universitatea Villanova.”
De asemenea, în cei 12 ani de liderat la Vatican, Francisc s-a străduit să extindă reprezentarea figurilor religioase din regiuni adesea ignorate, numind 163 de cardinali din 76 de țări, dintre care 25 nu fuseseră niciodată reprezentate în Colegiul Cardinalilor.
„I-a provocat pe catolici să depășească separarea sterilă dintre cler și laici și să redescopere un etos al coresponsabilității prin practici de discernământ și luare a deciziilor în comun”, spune Catherine Clifford, profesor de teologie sistemică și istorică la Universitatea Saint Paul, Francisc, prin accentul pus pe colaborarea globală și pe implicarea laicilor și a femeilor, modelând un exercițiu mai umil al autorității papale.
Una dintre cele mai dureroase contradicții ale pontificatului lui Francisc a fost lupta împotriva abuzurilor sexuale din Biserică. Deși și-a asumat această problemă ca o prioritate încă din 2013, criticii susțin că răspunsul său a fost mai mult retorică decât acțiune. Francisc a condamnat abuzurile cu fermitate, dar nu a impus excomunicarea sistematică a clericilor vinovați sau a celor care i-au protejat. A introdus noi protocoale de investigare și a abolit „secretul pontifical” în cazurile de abuz, dar multe episcopii locale continuă să acționeze cu laxitate.
„El vorbește frumos, dar nu face destul”, declara David Clohessy, activist pentru supraviețuitorii abuzurilor clericale, cu toate că au fost făcute modificări importante la protocoalele bisericești.
Francisc nu s-a temut să intervină în dezbaterile globale, devenind una dintre cele mai influente voci morale ale secolului XXI. A criticat aspru politicile lui Donald Trump, numind construirea de ziduri „o boală a societății”. A încercat să medieze războiul ruso-ucrainean, dar a fost acuzat de ambiguitate pentru refuzul de a-l condamna direct pe Putin. A sprijinit recunoașterea statalității Palestinei, provocând reacții puternice din Israel.
Popularitatea sa în SUA a scăzut în rândul conservatorilor, dar a câștigat admirația progresiștilor și a comunităților marginalizate.
Francisc va rămâne în istorie ca un pontif al contradicțiilor – reformator, dar nu revoluționar; progresist, dar ancorat în tradiție.
Laudato Si’, a doua scrisoare enciclică a Papei Francisc, subintitulată „despre grija pentru casa noastră comună”, în care critică consumerismul și dezvoltarea economică iresponsabilă, deplânge degradarea mediului și încălzirea globală și cheamă toți oamenii din lume să ia „măsuri globale rapide și unitare”, dar și focusul asupra sărăciei l-au transformat într-un lider al justiției sociale.
A descentralizat puterea Vaticanului, dar Curia Romană (aparatul administrativ al Sfântului Scaun, care coordonează și realizează organizarea Bisericii Catolice) rezistă schimbărilor.
Francisc nu a revoluționat Biserica în sens negativ, dar a demonstrat că aceasta poate evolua – lent, anevoios, dar inevitabil.
„Avea un simț al gestului atât de puternic”, declara pentru Newsweek Michael Sean Winters, scriitor de cursă lungă al National Catholic Reporter. „A fost capabil să comunice cu oameni care nu sunt alfabetizați, care nu studiază teologia. Și apoi, niciun papă nu îndrăznise vreodată să își plaseze ministerul sub patronajul lui Francisc de Assisi, un gigant în canonul sfinților creștini, cunoscut pentru simplitatea sa radicală și dragostea pentru cei săraci”, a declarat Clifford pentru Newsweek.
„Papa Francisc va fi cu siguranță amintit pentru umilința și preocuparea sa constantă pentru cei săraci și cei aflați la marginea bisericii și a societății”.
„El este primul papă care a deschis cu adevărat catolicismul la dimensiunea sa globală, ceea ce înseamnă mai puțin european, mai puțin occidental, mai puțin nordic și mai mult orientat spre sudul global, adică nu doar America Latină, ci și Africa, în special Asia.”
Francisc a deschis uși care nu se vor închide ușor. Chiar dacă unele reforme vor fi încetinite, el a transformat mentalitatea Bisericii de la o instituție rigidă la una mai pastorală și deschisă la lume.
Moștenirea sa cea mai mare? Faptul că a demonstrat că Biserica Catolică poate evolua fără a-și pierde identitatea.
Surse:
https://www.newsweek.com/how-francis-radically-reshaped-catholic-church-2035465
Când va fi înmormântat Papa Francisc?
Papa Francisc, apariție surpriză după slujba din Duminica Floriilor. Ce le-a urat credincioșilor?