Averea Vaticanului este estimată la 10-15 miliarde de dolari, inclusiv 1,6 miliarde în acțiuni italiene (15% din valoarea bursieră a Italiei). Banca Vaticanului deține investiții în domenii cheie: finanțe, asigurări, companii farmaceutice, imobiliare. Din dividende se finanțează opere caritabile, precum și susținerea a 1,5 milioane de copii și ajutoare pentru 7 milioane de italieni săraci.
În 1962, Italia a introdus o taxă pe dividende (30%), refuzată de Vatican pe baza Tratatului de la Lateran (1929), care recunoștea suveranitatea sa. Un amendament din 1942 scutea Vaticanul de taxe, dar guvernul socialist a contestat acest privilegiu.
În 1965, premierul Aldo Moro a încercat să legalizeze scutirea prin Legea 1773, dar protestele socialiștilor au blocat-o. Ca răspuns, Vaticanul a amenințat cu vânzarea masivă de acțiuni, riscând să destabilizeze piața italiană. Presiunea a funcționat: guvernul a cedat, păstrând privilegiul fiscal.
Conform unui articol publicat de DW, în 2021, pentru prima dată, Vaticanul a dezvăluit că deține peste 5 000 de proprietăți în întreaga lume, dintre care 4 051 în Italia și 1 120 în străinătate (Londra, Paris, Geneva). Dezvăluirea venea înaintea unui proces major de corupție care implica o afacere imobiliară eșuată la Londra, în care 10 persoane erau acuzate de deturnare de fonduri și fraudă.
Ce s-a întâmplat mai exact? În 2014, Vaticanul a investit peste 200 de milioane de euro într-un fost depozit al magazinului de lux Harrods, situat în cartierul exclusiv South Kensington din Londra. Scopul oficial era transformarea clădirii în apartamente de lux, dar afacerea s-a transformat într-un dezastru financiar și într-un scandal de corupție care a ajuns în instanță. Secretariatul de Stat al Vaticanului (echivalentul unui minister de externe) a cumpărat clădirea prin intermediul unor fonduri offshore și investitori obscuri. Suma plătită a fost mult peste valoarea reală a imobilului, iar o parte din bani a dispărut în conturi din Elveția și Malta. Proiectul a eșuat din cauza lipsei de expertiză imobiliară și a unor contracte suspecte cu intermediari. Vaticanul a pierdut cel puțin 100 de milioane de euro (unele estimări vorbesc de 350 de milioane).
În 2021, Vaticanul a dat în judecată 10 persoane, inclusiv pe Cardinalul Angelo Becciu (fostul „șef al secretelor” Papei), acuzat de spălare de bani, deturnare de fonduri și escrocherie. Procesul a dezvăluit o rețea de corupție în interiorul Bisericii.
Banii folosiți veneau din „Peter’s Pence” (fondul de donații al credincioșilor, destinat în mod oficial activelor caritabile). În urma scandalului, Papa Francisc a fost forțat să ia măsuri drastice, transferând controlul asupra investițiilor de la Secretariatul de Stat la APSA (oficiul care gestionează averile Vaticanului) și impunând transparență financiară (o premieră în istoria Bisericii).
A fost pentru prima dată când Vaticanul a recunoscut public propriile sale scandaluri financiare – un semn că, sub Papa Francisc, Biserica încearcă (încet) să se reformeze.
În ceea ce privește Pencele lui Petru (donațiile), acestea acoperă 50 de milioane de euro din cheltuielile anuale, în timp ce 14% din proprietăți sunt închiriate la prețurile pieței pentru a sprijini operațiunile Bisericii.
Așadar, estimările averii Vaticanului sunt: Bani lichizi și investiții. Banca Vaticanului (IOR) – între 4 și 8 miliarde € în active. Donații anuale („Peter’s Pence”) – 50-100 milioane € (de la credincioși). Investiții în acțiuni, obligațiuni, fonduri – estimări: 5-15 miliarde €. Proprietăți și opere de artă. 5.000+ imobile globale (valoare estimată: 10-30 miliarde €). Muzeul Vaticanului + comori artistice (incluzând Michelangelo, Rafael) – valoare incalculabilă (estimări: 50-100 miliarde €). Aur și relicve sacre: doar Tezaurul Sfântului Petru valorează sute de milioane €. Vaticanul deține acțiuni în Renault, Eni (petrol) și chiar arme (printr-un fond secret) și are propriul ATM în latină – singurul din lume.
De unde are Vaticanul atâția bani? Istorie acumulată: 2000 de ani de donații, moșteniri și cumpărări. Investiții discrete – fonduri care dețin acțiuni în bănci, companii farmaceutice, chiar și arme. Scutiri de taxe: nu plătește impozite în majoritatea țărilor.
Dacă Vaticanul ar vinde tot (ceea ce nu este posibil, totuși), ar putea concura cu marile corporații.
Cum folosește Vaticanul banii? 30%: Salarii (papa, cardinali, gărzi elvețiene, angajați). 20%: Caritate (spitale, școli, ajutor refugiați). 50%: Mentenanță (clădiri, restaurări, administrare).
Cu toate acestea, criticii spun că doar 10% din venituri ajung la săraci, restul mergând în birocrație și lux.
Ce a schimbat Papa Francisc? A reformat IOR (mai multă transparență). A vândut proprietăți de lux (dar a întâmpinat rezistență internă). Și a cerut o Biserică „săracă pentru săraci” – dar Vaticanul rămâne bogat.
Este Vaticanul cel mai bogat stat din lume? Nu în numerar, dar dacă se adaugă arta, proprietățile și influența globală, este una dintre cele mai puternice instituții financiare din istorie.
Surse:
https://www.dw.com/en/vatican-details-worldwide-property-holdings-for-first-time/a-58627354
https://time.com/archive/6627339/roman-catholics-the-vaticans-wealth/
https://www.investopedia.com/articles/investing/030613/secret-finances-vatican-economy.asp
Cine deține Vaticanul? Și… ce deține Vaticanul?
Papesa Ioana, legenda femeii care a condus Vaticanul
Passetto di Borgo, tunelurile secrete ale Vaticanului
Profeția antică a Papilor: următorul Suveran Pontif va anunța sfârșitul zilelor?