Papa Francisc a ales umilința în detrimentul tradiției. De ce a respins apartamentele papale

De la alegerea sa în martie 2013, Papa Francisc (1936 – 2025) a sfidat în mod constant așteptările, rupându-se de tradițiile îndelungate ale Vaticanului în favoarea unei abordări mai simple, mai pastorale.

Una dintre cele mai simbolice decizii ale sale? Refuzul de a locui în marile apartamente papale din Palatul Apostolic, optând în schimb pentru un apartament modest în casa de oaspeți a Vaticanului, Domus Sanctae Marthae.

• Giacomo Campiotti, regizorul italian al remarcabilului film Doctor Jivago
• Jakob Gimpel, co-fondatorul Orchestrei Simfonice Palestiniene

Palatul Apostolic este reședința oficială a papei în Vatican, un vast complex construit în secolul al XVI-lea sub Papa Sixtus al V-lea (1585–1590), care integrează peste 1.000 de încăperi, inclusiv Capela Sixtină (1477–1480), Sala Regia (1540), și apartamentele papale aflate etajul al treilea, folosite neîntrerupt din 1903 (de la Papa Pius al X-lea) până în 2013, atunci când Papa Francisc a rupt tradiția.

• Suprafață totală: ~162.000 m² (una dintre cele mai mari reședințe oficiale din lume).
• Sărindarul oficial: Scala Regia (scara ceremonială, proiectată de Bernini în 1663–1666).
• Modificări majore: Papa Paul al VI-lea a renovat complet apartamentele în 1964, iar Papa Ioan Paul al II-lea a adăugat un lift pentru accesibilitate.
• Ospețe regale: A găzduit vizite oficiale ale a peste 500 de șefi de stat în ultimul secol.

Simbol al puterii spirituale și diplomatice, palatul rămâne centrul de decizie al Bisericii, chiar dacă fostul pontif a ales să trăiască în modestul Domus Sanctae Marthae.

Alegerea regretatului Papă Francisc a fost o declarație deliberată. Evitând opulența asociată de obicei cu papalitatea, Francisc și-a consolidat viziunea unei Biserici care este „săracă și pentru săraci”. Reședința sa în casa de oaspeți, unde a locuit printre clerici, personal și demnitari în vizită, a reflectat credința domniei sale în comunitate, accesibilitate și umilință.

Domus Sanctae Marthae, o casă printre frați

Construită în 1996 pentru a-i găzdui pe cardinali în timpul conclavurilor papale, Domus Sanctae Marthae (Casa Sfintei Marta) este o clădire funcțională, cu cinci etaje, situată la marginea orașului Vatican. Departe de a fi luxoasă, aceasta oferă cazare simplă: 105 apartamente cu două camere și 26 de camere single, fiecare echipată cu mobilier de bază, o baie privată și TV prin satelit. Printre rezidenții permanenți se numără preoți și episcopi care lucrează în Curia Romană (aparatul administrativ central al Bisericii Catolice, alcătuit din dicasterii, comisii și oficii care îl asistă pe Papă în guvernarea și conducerea Bisericii la nivel universal), alături de oaspeți temporari care participă la evenimentele de la Vatican.

Papa Francisc a ocupat apartamentul 201, puțin mai spațios decât camera pe care a tras-o inițial la sorți înainte de conclav. Aceasta include o zonă de zi pentru primirea oaspeților, un dormitor și o baie privată – încă departe de spațioasele apartamente papale.

Rutina sa zilnică era semnificativ diferită de cea a predecesorilor săi. Papa Francisc mănânca în sala de mese comună, celebra Sfânta Liturghie la ora 7 a.m. în capela reședinței și interacționa liber cu rezidenții. Această configurație îi permitea să mențină un nivel de informalitate și accesibilitate care ar fi imposibil în Palatul Apostolic izolat.

Timp de 110 ani, fiecare papă de la Pius al X-lea (1903-1914) a locuit în apartamentele de la etajul al treilea al Palatului Apostolic, care au vedere spre Piața Sfântul Petru. Aceste apartamente au suferit renovări semnificative sub Paul al VI-lea (1964) și au fost personalizate de fiecare pontif în parte. Spațiul include: o capelă privată, biroul papei și un birou pentru secretarii săi, o sală de mese formală și o bucătărie, dormitoare pentru papă și personalul său, un salon mare folosit pentru recepții oficiale.

Conducerea neconvențională a unui papă iezuit

Ca prim papă iezuit, Francisc a aplicat în misiunea sa principiul fundamental al ordinului: discernământul – căutarea voinței lui Dumnezeu în contexte practice, reale, mai degrabă decât respectarea rigidă a protocolului. Iar alegerea reședinței sale s-a aliniat cu reformele lui mai ample. Și anume, respingerea grandorii papale – Francisc a refuzat pantofii papali roșii tradiționali, a purtat o cruce pectorală simplă din fier și a condus adesea o mașină folosită. Prioritizarea activității pastorale – fostul suveran pontif obișnuia să sune frecvent oameni obișnuiți, vizita prizonieri și spală picioarele refugiaților. Încurajarea unei „culturi a întâlnirii” – locuind într-o casă de oaspeți, Papa Francisc a considerat că rămâne fizic și spiritual mai aproape de cei care slujesc Biserica.

De asemenea, decizia vizavi de reședința sa a fost inclusiv o critică a clericalismului și a privilegiilor. Trăind simplu, Francisc îi provoacă pe episcopi și cardinali să își reconsidere propriul stil de viață.

Având în vedere faptul că reuniunile oficiale aveau loc în continuare în Palatul Apostolic, Papa Francisc făcea naveta pentru audiențe și rugăciunile Angelus.

În timp ce unii tradiționaliști pot vedea alegerea lui Francisc ca o respingere a demnității papale, alții o văd ca pe o întoarcere la esența Evangheliei. Predecesorul său, Benedict al XVI-lea, a locuit în Palatul Apostolic, dar a fost cunoscut mai degrabă pentru conducerea sa teologică decât administrativă. Francisc, în schimb, conducea prin exemplu – arătând că autoritatea nu necesită izolare.

Dacă viitorii papi vor adopta acest model, Domus Sanctae Marthae ar putea deveni noua reședință papală, marcând o schimbare permanentă în modul în care liderul Bisericii se implică în lume. Îmbrățișând simplitatea, Papa Francisc a redefinit ceea ce înseamnă să fii succesorul lui Petru: nu un monarh distant, ci un păstor care merge printre turma sa.

Surse:

https://www.nbcnews.com/news/pope-francis/pope-francis-obituary-rcna32492

https://www.pillarcatholic.com/p/pope-francis-is-dead-at-88

https://www.bbc.com/news/world-europe-21949118

https://www.nytimes.com/live/2025/04/21/world/pope-francis-updates-vatican

Vă mai recomandăm să citiți și:

Mentorii necunoscuți ai celui ce avea să fie Papă. Cine l-a influențat pe Francisc?

Calea către papalitate. Care sunt cerințele necesare pentru a deveni papă?

Reformele și moștenirea Papei Francisc. Ce va rămâne după fostul Suveran Pontif în Biserica Catolică?

15 fapte mai puțin cunoscute despre Papa Francisc. A fost bodyguard, ar fi botezat extratereștrii, se deghiza și ieșea noaptea pe străzi