Ce să faci și ce să NU faci în caz de inundație. Ghid practic de supraviețuire și prevenire

Într-o clipă, totul se poate schimba. Apele care se revarsă din matcă, râurile care-și pierd granițele, ploile torențiale continue care transformă străzile în râuri amenințătoare – inundațiile sunt una dintre cele mai devastatoare calamități naturale, iar România le cunoaște și ea prea bine.

Inundațiile din România sunt provocate fie de ploi torențiale (viituri bruște), fie de scurgerea încetă a apelor din bazinul râurilor după zile îndelungate de ploi, dar indiferent de cauză, fiecare an poate aduce cu sine noi situații de urgență.

• Thomas Vaughan și piatra filosofală: cum un filosof și disident al epocii Cromwell a provocat știința…
• Rosicrucianismul, trandafirul etern și căutarea sensului. Credința că membrii săi posedă o înțelepciune secretă care le-a…

Ce poți face când te afli în calea apei care avansează?

Prioritatea numărul 1 este, desigur, siguranța persoanelor. Dacă inundația este iminentă și autoritățile emit avertismente de evacuare, nu aștepta. Părăsește zona imediat. Multe victime ale inundațiilor cred că pot rezista ori subestimează pericolul. De asemenea, dacă apa a pătruns deja în casă și nivelul ei crește rapid, urcă la etaj sau pe acoperiș dacă este sigur.

Nu încerca să înoți prin apele tulburi – curentul poate fi mult mai puternic decât pare. Deconectează utilitățile. Închide gazul, curentul electric și apa pentru a evita electrocutarea, explozii sau alte pericole. Ia doar strictul necesar. Dacă ai timp, ia acte importante, medicamente, haine de schimb, apă potabilă și o lanternă.

Cum te pregătești dacă locuiești într-o zonă vulnerabilă?

Nu pierde vremea cu bunuri materiale – viața este mai importantă. Evită mașina în zone inundate. Doar 30 cm de apă sunt suficienți pentru a împinge un autoturism, iar 60 cm îl pot răsturna. Dacă mașina se blochează în apă, părăsește-o imediat.

Inundațiile nu îi afectează pe toți la fel. Copiii, bătrânii și animalele de companie au nevoi specifice, iar lipsa unor măsuri adaptate poate agrava riscurile. Iată ce poți face pentru a-i proteja:

Copii: cum îi păstrezi în siguranță?

Păstrează-ți calmul. Copiii resimt panică adulților. Explică-le, într-un limbaj simplu, că trebuie să evacueze fără panică. Pune-le vestă de salvare, dacă ai una, (chiar și o pernă gonflabilă poate ajuta). Ține-i aproape. În haosul unei evacuări, copiii se pot pierde ușor. Dacă sunt mai mici, poartă-i în brațe sau folosește un cărucior rezistent la apă. (Dacă nu ai un model specializat, folosește un cărucior cu roți late și rezistente (ex: pentru jogging) – sunt mai stabile în apă joasă (

Iar dacă apa este prea adâncă, scoate copilul din cărucior și ține-l în brațe. Soluții improvizate: folie/plasă plutitoare – poți atașa o bucată de polistiren sau un obiect plutitor sub cărucior pentru flotabilitate. Transportul manual: pentru distanțe scurte, un rucsac port-bebe (ergonomic) este mai sigur decât un cărucior. Pregătește rapid un sac cu provizii pentru ei: lapte praf (dacă sunt bebeluși), apă, mâncare neperisabilă, jucării mici pentru calmare.

Bătrânii și persoanele cu dizabilități: evacuare fără risc

Asigură accesul la scări sau ieșiri. Dacă persoana este imobilizată, solicită ajutor din timp. Medicamentele sunt critice. Pune-le într-un recipient etanș, la îndemână. Include o listă cu doze și afecțiuni medicale. Dacă evacuarea este imposibilă, urcă la etaj și semnalizează locația (folosește o lantern sau o bucată de pânză colorată).

Animalele de companie: nu uita de ele!

Pregătește un transportor pentru animale mici. La câini, folosește lesă scurtă pentru control. Include hrană și apă proaspătă în kitul de urgență. Animalele stresate pot refuza să mănânce, dar hidratarea este esențială. Verifică adăposturile de urgență. Unele centre acceptă animale, altele nu – verifică în avans.

În situații de inundații sau alte urgente unde nu poți lua animalele cu tine, următorii pași sunt esențiali pentru a le proteja: asigură-le acces la zone înalte. Dacă nu poți evacua animalele, mută-le într-un loc ridicat (ex. etaj, pod, rafturi fixe sau platforme stabile) unde apa nu va ajunge. Dar nu lăsa animalele închise în transportoare sau cuști. Pune mai multe boluri cu apă în locuri accesibile lor. Poți folosi și rezervoare automate sau recipiente mari (ex. găleți) pentru mai multe zile. Lasă hrană uscată (mâncare care nu se strica rapid) în containere rezistente sau suspendate. Sună la 112 sau la organizații de protecție a animalelor și spune-le că ai animale abandonate în casă. Lasă un mesaj clar pe ușă: ATENȚIE – [X] ANIMALE ÎNĂUNTRU! Pisică/Câine în camera X. Sunați la [număr telefon]. Eventual, asigură-te că animalele au plăcuțe cu datele tale de contact. Dacă inundația este anunțată din timp, caută un adăpost temporar (prieteni, pensiuni/adăposturi pentru animale, veterinar).

Dacă siatuația permite, după ce lucrurile s-au mai calmat, întoarce-te cât mai repede cu ajutor specializat (bărci, echipament). Animalele stresate pot fi ascunse sau agresive – fii pregătit cu lese, mănuși, sau prosop/pătură pentru a le captura.

Important este să nu le lași legate. Riscă să se înece.

Prim ajutor în caz de accidente legate de inundații

Apele murdare și supraturarea cresc riscul de răni și boli. Iată cum intervii:

În caz de electrocutare, nu atinge persoana dacă este în contact cu apă și curent. Dezactivează alimentarea electrică sau folosește un obiect din material rezistent la electricitate (lemn, plastic, sticlă, ceramică) pentru a o îndepărta. Cheamă imediat ajutor medical. Dacă respirația s-a oprit, începe resuscitarea cardio-pulmonară (RCP).

În cazul rănilor deschise ori infecțiilor, spală-le imediat cu apă curată și săpun. Apele de inundație conțin bacterii care pot cauza infecții grave. Aplică un antiseptic și acoperă cu un bandaj steril. Monitorizează semne de infecție (roșeață, umflături).

Într-o situație de hiportermie (după expunere îndelungată la apă rece), încălzește persoana progresiv. Învelește-o în pături uscate, oferă băuturi calde (fără alcool!). Freacă-i mâinile și picioarele pentru a stimula circulația.

Dacă sunt persoane care prezintă intoxicații ori contaminare cu substanțe periculoase (poate a înghițit apă contaminată sau a fost expusă la chimicale), caută ajutor medical chiar dacă simptomele par minore.

În ceea ce privește simptomele de intoxicație sau contaminare la care trebuie să fii atent, acestea pot fi greață, vărsături sau diaree severă (semn că organismul încearcă să elimine toxinele). Arsuri pe piele, ochii roșii sau iritații (la contact cu chimicale). Dificultăți de respirație, amețeli sau confuzie (intoxicație cu gaze sau substanțe volatile). Febră sau frisoane (infecție bacteriană sau virală)

Primul ajutor în așteptarea unui reprezentant medical autorizat.

Dacă persoana a înghițit apă contaminată, nu provoca vărsături – unele substanțe toxice pot arde și mai tare la revenire. Ce să faci în schimb? Diluează cu apă curată (dacă persoana este conștientă și poate înghiți): cantitate mică (ex. 100–200 ml pentru adulți, fracționat) – evită înecarea sau distensia gastrică. Excepție: nu da apă în cazul în care contaminantul este substanță care se extinde (ex. var nestins) sau dacă persoana are convulsii/alterări ale stării de conștiență. Administrează cărbune activat (dozat corect – 1 g/kg greutate corporală) – este eficient împotriva toxinelor organice (ex. pesticide, medicamente), dar nu funcționează pentru metale grele (plumb, mercur), acizi/baze tari, alcool, petrol. Dacă persoana devine inconștientă, așeaz-o în poziția laterală de siguranță, pentru a preveni obstrucția căilor sale respiratorii.

Dacă persoana a inhalat vapori toxici (de la combustibili, produse chimice etc.), mută-o imediat la aer curat (dacă este sigur). Dacă nu respiră, începe RCP (30 de compresiuni + 2 respirații artificiale). Dacă are dificultăți de respirație, așeaz-o în poziție semi-șezândă.

Dacă pielea a intrat în contact cu substanțe periculoase, spală zona cu apă curată și săpun timp de 15-20 de minute (dacă apa este potabilă). Îndepărtează hainele contaminate (folosește mănuși pentru a nu te intoxica și tu). Acoperă arsurile chimice cu un pansament steril (nu folosi remedii casnice!).

Dacă ochii au fost afectați, clătește-i cu apă curată timp de minimum 10 minute (folosește un pahar curat sau o sursă de apă sigură). Nu freca ochii – poate agrava leziunile.

Cum improvizezi dacă nu ai acces la medicamente sau apă curată?

Folosește apă fiartă sau tratată cu pastile de purificare (dacă ai așa ceva la îndemână), soluție de rehidratare orală improvizată – 1 litru de apă + ½ linguriță de sare + 6 lingurițe de zahăr și evită alcoolul sau cafeaua deoarece agravează deshidratarea.

Când devine o urgență vitală?

Atunci când persoana leșină, are convulsii sau respirația devine superficială. Apare sânge în vomă ori scaun. Și când pielea sau buzele capătă culoare albăstruie.

În aceste cazuri, fă tot posibilul să transmiți locația exactă salvatorilor (folosește lumini, sunete, semnale vizuale).

Ce să nu faci niciodată în timpul unei inundații?

Să nu bei apă din zona afectată – poate conține bacterii, deșeuri industriale sau petrol. Să nu folosești echipament electric, dacă a fost inundat (nici după ce s-a uscat!). Nu ignora semnele de colaps structural – pereții crăpați sau podelele deformate pot ceda oricând.

Ce faci după inundație? Pași critici

Nu te întoarce decât când atunci autoritățile confirmă că e sigur – apele pot ascunde pericole: gropi, fire electrice deschise, animale periculoase ori substanțe toxice.

Documentează pagubele – fotografiați stricăciunile pentru asigurări și autorități. Apa de inundație poate fi contaminată cu bacterii, prin urmare, dezinfectați cu soluții de clor. Aruncați alimentele care au intrat în contact cu apa. Verificați structura casei – inundațiile pot submina fundațiile. Consultați un specialist înainte de a reintra într-o clădire avariată.

Cum previi inundațiile dacă locuiești într-o zonă vulnerabilă?

Informează-te despre riscurile din zonă. Verifică hărțile de hazard ale Autorității Naționale de Administrare a Apelor (ANAR) sau ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU). Pregătește un plan de urgență. Stabilește unde poți merge în caz de evacuare, asigură-te că ai un kit de supraviețuire (apă, mâncare, lanterna, baterii, radio). Adaptează-ți casa. Instalează bariere anti-inundații, pompe de scurgere, sigilează subsolul. Mută prizele electrice la înălțime. Monitorează avertismentele meteo. Apelează la aplicații precum ANM (Administrația Națională de Meteorologie) sau DSU (Departamentul pentru Situații de Urgență) pentru alerte în timp real.

În concluzie, trebuie știut faptul că inundațiile nu sunt doar „dezastre naturale” – ele reprezintă inclusiv rezultatul deciziilor umane. Guvernele trebuie să investească în infrastructură, cetățenii să fie vigilenți, iar comunitățile să aibă planuri clare. Supraviețuirea nu este doar despre noroc, ci despre acțiune.

Surse:

https://www.ready.gov/floods

https://www.ifrc.org/our-work/disasters-climate-and-crises/what-disaster/floods

https://www.who.int/health-topics/floods#tab=tab_1

https://www.mayoclinic.org/first-aid/first-aid-poisoning/basics/art-20056657

Vă mai recomandăm să citiți și:

Plantele care economisesc sute de miliarde de dolari în protecția împotriva inundațiilor

Noi măsuri de ajutor după inundațiile din Spania. „Guvernul este prezent și va fi prezent”

Încălzirea globală a dublat riscul de ploi extreme și inundații în țările europene

Oamenii de știință, îngrijorați de inundațiile din Europa