Test de cultură generală. Care este cea mai slabă valută din lume?

Știați că există țări în care poți deveni milionar în moneda locală doar schimbând câțiva dolari? Haideți să descoperim care este cea mai slabă valută din lume și motivele pentru care valoarea ei s-a prăbușit.

O monedă se devalorizează din mai multe cauze: inflație galopantă, lipsa diversificării economice și a investițiilor străine, instabilitate politică, războaie sau sancțiuni internaționale.

• Ziua în care s-a deschis oficial cel mai vechi muzeu din România
• Ziua în care accesul la informaţie nu a mai depins de avere

Unele țări lasă cursul de schimb să fie stabilit liber de piață, în timp ce altele încearcă să mențină o rată fixă. Însă acest control poate duce la apariția unei piețe negre, unde moneda locală este mult mai slabă decât cursul oficial.

Care este cea mai slabă valută din lume? Locul 1 – lira libaneză

Lira libaneză este moneda oficială a Libanului. De-a lungul secolului XX, a fost legată de mai multe valute: mai întâi de francul francez, apoi de lira sterlină și, în cele din urmă, de dolarul american. În 1964, cursul a fost fixat la 1 USD = 3,9 LBP, menținut până la izbucnirea războiului civil din 1975.

În 2024, după ce guvernul a decis alinierea cursurilor oficial și neoficial, lira libaneză a devenit oficial cea mai slabă valută din lume. Timp de ani de zile, Banca Centrală a Libanului a păstrat artificial cursul de 1.507,5 LBP pentru un dolar, dar criza economică și lipsa rezervelor valutare au forțat abandonarea acestui sistem. Țara se confruntă cu probleme economice grave, o criză bancară profundă, lipsa încrederii și instabilitate politică. Încrederea în monedă s-a prăbușit, determinând un exod masiv al capitalului.

Locurile 2 și 3 – rialul iranian și dongul vietnamez

Rialul iranian, apărut în secolul al XIX-lea, a devenit moneda modernă a Iranului (pe atunci Persia) în 1932, fiind inițial legat de lira sterlină. După Revoluția Islamică din 1979, regimul economic s-a schimbat radical, iar rialul a început un declin constant. De zeci de ani, Iranul se află sub sancțiuni economice severe impuse de SUA și aliații săi, ceea ce a slăbit economia și a limitat creșterea. Pe lângă sancțiuni, rialul este afectat de inflație ridicată, tensiuni geopolitice și dependența excesivă de exporturile de petrol. Deși guvernul menține un curs oficial față de dolar, pe piața neagră valoarea reală este mult mai mică.

Dongul vietnamez are o istorie diferită. După separarea țării în 1954, atât Nordul, cât și Sudul aveau propriile monede. După reunificare, dongul a devenit moneda unică. În primele decenii, Vietnam s-a confruntat cu inflație ridicată și devalorizări frecvente, dar începând cu anii 2000 economia s-a stabilizat. Țara aplică un regim de flotare controlată: moneda nu este fixă, dar nu poate fluctua liber peste anumite limite impuse de banca centrală.

Deși economia Vietnamului a crescut rapid, dongul rămâne slab, fiind controlat strict și greu convertibil. Totuși, această slăbiciune îi oferă țării un avantaj competitiv: un curs mic al monedei sprijină exporturile și menține un surplus comercial constant, explică specialiștii de la platforma de trading Axi.

Vă recomandăm să citiți și:

Neamţul care a schimbat pentru totdeauna oftalmologia

Misterul inteligenței albinelor descifrat de Felicity Muth. Cum reginele bumblebee ne învață despre gândirea animalelor

Ginevra de’ Benci, muza Renașterii. Imortalizată de Leonardo în singurul său tablou aflat în Americi

Maica Tereza, călugăriţa care a primit Premiul Nobel pentru Pace