Dieta vegetariană nu este doar o tendință modernă. De-a lungul istoriei, multe personalități influente au ales să renunțe la carne din motive etice, religioase sau de sănătate, asupra a opt dintre ei – oameni care au lăsat o amprentă profundă în filosofie, artă, politică și știință – concentrându-ne și noi în acest articol.
Filozof și matematician grec, fondator al școlii care-i poartă numele, Pitagora a trăit în secolul VI î.Hr, contribuțiile lui reprezentative fiind, printre altele, Teorema lui Pitagora și conceptul de „armonie a sferelor”.
Pitagora a fost cunoscut, de asemenea, și pentru promovarea unei diete fără carne. El și discipolii săi evitau carnea, considerând că aceasta întunecă mintea și perturbă echilibrul spiritual. Termenul „dietă pitagoreică” a fost folosit timp de secole pentru a descrie vegetarianismul.
Totuși, deși multe surse spun că Pitagora și adepții săi urmau o dietă restrictivă care nu includea carne de animale, există o anumită confuzie cu privire la detaliile acestei diete.
Dacă matematicianul și filosoful Eudoxus din Cnidus, din secolul al IV-lea î.Hr., conform britannica.com, a relatat că pitagoreicii refuzau să mănânce animale, evitând inclusiv vânătorii și măcelarii, Aristotel și Aristoxenus afirmă amândoi că pitagoreicii consumau cel puțin o anumită cantitate de carne și că restricțiile lor se limitau la anumite animale sau anumite părți ale animalelor, din motive rituale.
Puyi a fost ultimul împărat al unei Chine imperiale milenare, încoronat la doar 2 ani, dar forțat să abdice la vârsta de 6 ani, odată cu prăbușirea dinastiei Qing în 1912. Viața sa a traversat epoci radical diferite – de la fastul interzis al Orașului Imperial la reeducarea ca simplu cetățean sub regimul comunist – reflectând astfel ruptura profundă dintre vechea ordine feudală și noua eră republicană și apoi comunistă a Chinei.
După abdicarea sa, Puyi a devenit vegetarian din motive budiste. În memoriile sale, De la împărat la cetățean, descrie cum dieta vegetariană l-a ajutat să găsească liniște interioară în timpul captivității. (După 1945, Puyi a fost capturat de sovietici și apoi închis aproape un deceniu într-un lagăr de reeducare din China comunistă, fiind tratat ca prizonier de război și trădător pentru colaborarea sa cu japonezii în calitate de împărat-marionetă al statului Manciukuo.)
Eremit creștin, considerat fondatorul monahismului, Sfântul Antonie al Egiptului, a trăit în secolul al III–IV d.Hr. A fost cunoscut pentru viața ascetică și învățăturile spiritual lăsate umanității. Sfântul Antonie trăia în deșert, hrănindu-se doar cu pâine, sare și ierburi. Dieta sa strict vegetariană era legată de idealurile de puritate și abstinență.
Artist, inventator și om de știință al Renașterii, creatorul celebrelor Mona Lisa și Cina cea de Taină, Leonardo da Vinci este adesea prezentat în cultura populară drept vegetarian. Totuși, nu există documente din epoca sa care să confirme clar acest lucru. Ceea ce știm cu certitudine, potrivit relatărilor contemporanilor și notițelor atribuite lui, este că Leonardo era profund sensibil la suferința animalelor și critica adesea cruzimea față de acestea.
Există mărturii indirecte conform cărora obișnuia să cumpere păsări din piață doar pentru a le elibera, iar în unele texte târzii apare asociat cu o dietă fără carne. Istoricii consideră probabil că Leonardo a avut perioade în care a evitat carnea din motive etice, dar nu putem afirma cu certitudine că a fost vegetarian strict.
Lider politic și spiritual, promotor al non-violenței, cunoscut pentru lupta pentru independența Indiei prin rezistența pasivă, Gandhi a adoptat vegetarianismul din motive etice și religioase (conform principiilor ahimsa – non-violență), scriind inclusiv o carte despre subiect: The Moral Basis of Vegetarianism.
Autor ceh de limbă germană, cunoscut pentru Metamorfoza și contribuțiile la literatura absurdă și profund psihologică, Kafka a devenit vegetarian în 1909, influențat de scrierile filozofice. Prietenul său, Max Brod, a relatat că Kafka simțea o profundă conexiune emoțională cu animalele. Britannica.com scrie că Frantz Kafka, la un moment dat, după ce a devenit vegetarian, a vizitat un acvariu împreună cu un prieten care l-ar fi auzit șoptind peștișorilor: „Acum pot să vă privesc în ochi cu conștiința curată”.
Scriitoare engleză, autoarea romanului Frankenstein și fondatoare a literaturii science-fiction, Mary Shelley a adoptat această dietă influențată fiind de Percy Shelley, soțul ei, un vegetarian convins.
Romanul Frankenstein are și un substrat etic, punând întrebări despre responsabilitatea omului față de creațiile sale. „În ciuda circumstanțelor terifiante și nenaturale ale creației sale, monstrul însuși este vegetarian și trăiește în comuniune cu natura, așa cum aspirau mulți intelectuali romantici, spunând: Nu distrug mielul și iedul pentru a-mi satisface pofta de mâncare; ghindele și fructele de pădure îmi oferă hrană suficientă”.
Scriitor rus, autorul romanelor Război și pace și Anna Karenina, Tolstoi a devenit vegetarian la 50 de ani, inspirat de credința în non-violență. Acesta considera că un om care mănâncă carne nu poate fi moralmente curat.
Acești opt lideri, artiști și gânditori demonstrează, așadar, că vegetarianismul nu este o modă, ci o alegere cu rădăcini adânci în istorie, iar astăzi, dieta plant-based este la fel de relevantă, din motive de sănătate, mediu și etică.
Surse:
https://www.britannica.com/list/8-of-historys-most-famous-vegetarians
https://news.artnet.com/art-world/art-bites-was-leonardo-vegetarian-2476254
https://www.thoughtco.com/was-leonardo-a-vegetarian-183277
15 artiști faimoși cu legături surprinzătoare cu comunismul. De la Chaplin la Picasso
Cei mai faimoși gladiatori romani. Spartacus a fost singurul gladiator care nu s-a luptat în arenă
Omul din La Ferrassie, unul dintre cei mai faimoși neanderthalieni din lume
Top 10 lucruri surprinzătoare despre unii dintre cei mai faimoși scriitori din lume