Omul din La Ferrassie, unul dintre cei mai faimoși neanderthalieni din lume

Nu mulți oameni de Neanderthal s-ar fi gândit că vor ajunge într-o zi la faimă, dar dacă există un membru al acestei specii dispărute care ar putea fi considerat de renume mondial, atunci acesta trebuie să fie Omul din La Ferrassie, cunoscut și sub numele de La Ferrassie-1 (LF1).

Acest schelet a fost descoperit în urmă cu peste un secol și rămâne cel mai complet craniu de Neanderthal recuperat vreodată. Ca atare, acest tip s-a dovedit a fi foarte util în încercarea oamenilor de știință de a înțelege această rudă umană.

• Cea mai veche vomă fosilizată dezvăluie victimele unei vânători vechi de 290 de milioane de ani
• Test de cultură generală. Care a fost prima democrație din istorie?

După cum sugerează și numele, acest specimen a fost descoperit într-un sit arheologic din sud-vestul Franței de către antropologii Louis Capitan și Denis Peyrony în 1909.

„Scheletul La Ferrassie 1 (LF1), descoperit în urmă cu mai bine de un secol, este unul dintre cei mai importanți indivizi atât pentru caracterul său complet, cât și datorită rolului pe care l-a jucat istoric în interpretarea anatomiei și a modului de viață al Neanderthalilor”, se arată într-un studiu din 2018.

Scheletul a fost descoperit în urmă cu peste un secol

Pe lângă craniul remarcabil de intact, săpăturile au scos la iveală și o serie de alte oase de Neanderthal, inclusiv rămășițele a cel puțin șapte indivizi (doi adulți și cinci copii). Indivizii ar fi fost îngropați în mod intenționat în situl La Ferrassie de către alți membri ai grupului social.

Aceasta a fost o teorie radicală la vremea respectivă, deoarece presupunea că neanderthalienii erau foarte inteligenți și surprinzător de asemănători cu Homo sapiens.

Numeroase studii au propus date diferite pentru acest specimen, dar, în general, acestea variază între 59.000 și 45.000 de ani în urmă. Având în vedere că neanderthalienii au dispărut în urmă cu aproximativ 40.000 de ani, LF1 a trăit în unele dintre ultimele milenii de viață ale speciei sale pe Pământ.

Arheologii au studiat îndeaproape rămășițele lui LF1 și au reușit să adune destul de multe informații despre viața acestora. Cercetările au indicat că acesta a fost un bărbat care avea o înălțime de aproximativ 171 de centimetri, ceea ce este considerat a fi înalt pentru un Neanderthal. Avea în jur de 45 de ani când a murit. Deși durata de viață a neanderthalienilor este speculativă, este rar să găsești un individ cu vârsta de peste 40 de ani, ceea ce înseamnă că LF1 era relativ bătrân pentru specia sa, scrie IFLScience.

Cel mai complet craniu de Neanderthal recuperat vreodată

În ciuda staturii sale relativ înalte, LF1 este considerat a fi un exemplu „clasic” de anatomie a omului de Neanderthal și, într-un anumit sens, a servit ca arhetip al modului în care oamenii de știință își imaginează această specie. Scheletul prezintă în mod clar fruntea caracteristică, grea și înclinată, precum și deschiderea nazală mare, pe care tindem să o asociem cu acest membru al familiei umane.

Cel mai important, oasele picioarelor dovedesc fără îndoială că neanderthalienii mergeau în poziție verticală și într-un mod foarte asemănător cu cel al oamenilor. Acest lucru a marcat un pas important în îndepărtarea ideii că neanderthalienii erau niște brute asemănătoare maimuțelor în comparație cu verii lor super-inteligenți, Homo sapiens, care se aflau în poziție verticală.

Rămășițele a sute de neanderthalieni au fost găsite în Eurasia, mai ales în Germania, Italia, Spania și Franța. Cu toate acestea, este încă relativ neobișnuit să se găsească schelete complete și intacte. Un schelet de Neanderthal complet articulat a fost dezgropat în 2020, iar cercetătorii cred că a fost prima descoperire de acest fel din ultimii 25 de ani.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Cele mai vechi opere de artă create de neanderthalieni, găsite în Franța

ADN-ul moștenit de la neanderthalieni încă influențează oamenii moderni

Unelte găsite într-o peșteră de Neanderthal sugerează existența unei industrii preistorice

Nasul mare ar putea fi rezultatul unei gene moștenite de la neanderthalieni