Muzeul care angajează un vânător de comori

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

British Museum, una dintre cele mai importante instituții culturale ale lumii, se pregătește să angajeze un vânător de comori pentru a încerca să recupereze artefacte care au dispărut chiar din interiorul propriei colecții.

La mai bine de doi ani după ce muzeul a anunțat că o parte din obiectele sale grecești și romane au fost furate, pierdute sau deteriorate, conducerea instituției, scrie AFP, încearcă acum să accelereze o operațiune care seamănă mai degrabă cu o anchetă internațională de proporții decât cu activitatea obișnuită a unui muzeu. Exponatele „date în urmărire” sunt o colecție de bijuterii, pietre gravate, fragmente de sticlă și alte obiecte care acoperă o perioadă extrem de largă de timp, din secolul al XV-lea î.Hr. până în secolul al XIX-lea d.Hr.

• Test de cultură generală. Ce este Interpol?
• Fără acest om, cărţile nu ar fi existat. Mecanismul inventat de el a rămas neschimbat de…

În 2023, British Museum recunoștea public că aproximativ 1.500 de obiecte lipsesc din colecțiile sale. De atunci, 654 au fost recuperate, restul fiind încă împrăștiate, cel mai probabil, prin colecții private, depozite obscure sau platforme de vânzare online. Conducerea British Museum a recunoscut că problema dispariției obiectelor nu a fost un „accident”, ci rezultatul unor deficiențe sistemice de evidență și securitate, care au permis ca, pe parcursul unor ani, artefacte mici, unele foarte vechi, să fie luate din depozite fără să fie observate imediat. Muzeul a început o serie de reforme interne de securitate și de verificare a registrelor de colecții, tocmai pentru a preveni repetarea acestei situații. De asemenea, unele dintre obiectele dispărute sunt din aur, iar oficialii se tem că o parte dintre ele ar fi putut fi deja topite, transformate definitiv în materie primă anonimă.

O anchetă care a început prea târziu

Membrii conducerii muzeului fuseseră avertizați încă din 2021 că există suspiciuni privind dispariția unor artefacte, însă la acea vreme, aceștia au concluzionat, în mod greșit, după cum avea să se dovedească, faptul că nu există dovezi solide. Abia un audit intern realizat în 2022 a scos la iveală amploarea reală a problemei, poliția fiind anunțată în luna decembrie, iar scandalul devenind public în 2023.

Consecințele nu au întârziat să apară. Peter Higgs, curator al muzeului timp de 30 de ani, a fost concediat după ce a fost acuzat că ar fi fost implicat în furturi, acuzații pe care le-a negat, iar directorul de atunci al muzeului, Hartwig Fischer, a demisionat la doar nouă zile după izbucnirea scandalului. Pentru o instituție care își construiește prestigiul pe ideea de custodie a patrimoniului universal, lovitura de imagine a fost majoră.

Cum au fost recuperate sute de obiecte?

O parte dintre artefacte au fost identificate în mod aproape absurd: pe eBay. Un exemplu devenit emblematic este o bijuterie romană evaluată la aproximativ 60.000 de dolari, care era scoasă la vânzare pentru doar 48 de dolari. Alte piese au reapărut prin intermediul caselor de licitații, al dealerilor de artă sau al specialiștilor în cataloage care au recunoscut obiecte dispărute.

Una dintre cele mai mari recuperări a avut loc în Statele Unite, acolo fiind găsite 268 de obiecte dintr-un foc. În 2024, zece dintre artefactele recuperate au fost expuse într-o mică expoziție intitulată sugestiv Rediscovering Gems.

Ce va face „vânătorul de comori”?

Revenind la informația popularizată zilele acestea de media internațională, noul post nu are nimic romantic în descriere. Persoana aleasă va trebui să țină legătura cu diverse case de licitații, colecționari, dealeri și instituții din întreaga lume, să urmărească piste, să compare cataloage, să scormonească prin arhive și să investigheze fiecare indiciu care apare.

Toate obiectele dispărute sunt acum listate în Art Loss Register, cea mai mare bază de date internațională de acest tip, cu peste 700.000 de bunuri furate sau dispărute. În paralel, viitorul „detectiv al artei furate” va trebui să participe și la o muncă mult mai ingrată: verificarea internă a arhivelor muzeului, pentru a se asigura că nu mai există și alte lipsuri neobservate. Un raport independent realizat după scandal a arătat că British Museum are nevoie urgentă de o reformă a sistemului de evidență și de o clarificare strictă a ceea ce se află, de fapt, în colecțiile sale.

George Osborne, președintele consiliului de administrație al muzeului, a rezumat situația în trei obiective: recuperarea obiectelor, înțelegerea modului în care a fost posibil un asemenea eșec și reconstruirea sistemului de securitate și de evidență.

Surse:

https://apnews.com/article/british-museum-theft-collection-cafcc301cf3d8118d0c491f36f4a8118

https://www.smithsonianmag.com/smart-news/the-british-museum-plans-to-hire-a-treasure-hunter-duties-include-recovering-missing-artifacts-before-theyre-lost-to-history-180987954/

https://www.thetimes.com/culture/art/article/british-museum-treasure-hunter-bkqnv2crs

Vă mai recomandăm să citiți și:

Ce erau de fapt „fosilele de mamut” păstrate la un muzeu timp de 70 de ani?

Imagini inedite în centrul Bucureștiului: trei vulpi au fost surprinse la Muzeul Antipa

Unde au fost găsite mai multe monede romane dispărute dintr-un muzeu din Timiș?

O vizită la muzeu ne ajută mai mult decât o zi la spa, arată un studiu