Tinitusul ar putea fi legat de o substanță importantă a creierului

Tinitusul ar putea fi legat de o substanță importantă a creierului. Neurotransmițătorul serotonină, cunoscut în special pentru rolul său în reglarea stării de spirit, ar putea influența și severitatea tinitusului, potrivit unui nou studiu.

Tinitusul ar putea fi legat de o substanță importantă a creierului. Cercetările realizate pe șoareci de către echipe din SUA și China arată că intensificarea semnalizării serotoninei într-un circuit specific al creierului crește comportamentele asociate acestei tulburări neurologice.

• Boala Alzheimer ar putea să înceapă, de fapt, în afara creierului, indică un studiu
• Trucul prin care cercetătorii au făcut pâinea mai sănătoasă și mai nutritivă

Descoperirea este importantă deoarece serotonina este frecvent vizată în tratamentele pentru depresie și anxietate. Înțelegerea mecanismului ar putea duce la terapii care tratează aceste afecțiuni fără a agrava tinitusul.

Tinitusul ar putea fi legat de o substanță importantă a creierului: serotonina

„Bănuiam că serotonina este implicată în tinitus, dar nu știam exact cum. Acum am identificat un circuit cerebral specific care leagă serotonina de sistemul auditiv și poate produce efecte similare tinitusului. Când am dezactivat acest circuit, simptomele s-au redus semnificativ. Acest lucru ne oferă o imagine mult mai clară și deschide noi direcții de tratament”, a explicat Zheng-Quan Tang.

Tinitusul este perceput ca un sunet „fantomă” (țiuit, bâzâit sau șuierat) auzit doar de pacient. Deși uneori este cauzat de pierderea auzului sau acumularea de cerumen, în multe cazuri originea este neurologică, la nivelul sistemului auditiv din creier, explică ScienceAlert.

Afecțiunea poate deveni extrem de apăsătoare, iar mulți pacienți dezvoltă depresie, anxietate sau chiar gânduri suicidare. Tratamentele pentru aceste tulburări includ adesea inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI), care cresc nivelul serotoninei în creier.

Un echilibru delicat

Pentru a înțelege legătura, cercetătorii au studiat traseul dintre nucleul dorsal al rafeului, o regiune care produce serotonină, și nucleul cohlear dorsal, implicat în procesarea sunetelor.

Oamenii de știință au modificat genetic șoareci astfel încât să poată activa neuronii serotoninei cu ajutorul luminii sau al unor substanțe. Animalele au fost apoi testate pentru a observa dacă manifestă comportamente asociate percepției unui sunet inexistent.

Un indiciu important a fost incapacitatea de a detecta pauze de liniște într-un sunet continuu, un indicator folosit frecvent pentru tinitus în studiile pe animale.

„Stimularea acestor neuroni crește activitatea în zona auditivă a creierului. Am observat că animalele se comportau ca și cum ar auzi tinitus, ceea ce sugerează că mecanismul este similar celui din cazul oamenilor”, a spus Laurence Trussell.

Când cercetătorii au blocat acest circuit, comportamentele asociate tinitusului au scăzut. În plus, expunerea la zgomot puternic a produs aceleași efecte ca activarea serotoninei, întărind legătura dintre cele două.

Rezultatele indică faptul că serotonina are un rol direct în apariția acestor sunete „fantomă”, iar circuitul identificat merită studiat și la oameni.

„Studiul nostru arată că este vorba despre un echilibru delicat. Ar putea fi posibilă dezvoltarea unor medicamente care să crească serotonina doar în anumite zone ale creierului, păstrând efectele benefice antidepresive fără a afecta auzul”, a concluzionat Trussell.

Descoperirile au fost publicate în revista Proceedings of the National Academy of Sciences.

Vă recomandăm să citiți și:

Care este legătura dintre noua strategie de „maximizare a aspectului fizic” folosită de tineri și bovinele crescute pentru carne?

Test de cultură generală. Care este diferența dintre antropologie și sociologie?

Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu

Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?