Prima pagină Cultura

Babel 2008

Dan-Silviu Boerescu 03.04.2008 | ● Vizualizări: 203
Babel 2008     Istorie, lingvistica, Babel, limba romana + zoom
Galerie foto (8)

In vreme ce Internetul unifica – fara drept la replica si fara remuscare – civilizatia, globalizand, numele limbii engleze, tot ceea ce a mai ramas de globalizat, jumatate dintre limbile vorbite pe Pamant se lupta dramatic sa supravietuiasca. Pana cand?

Cand a inceput prezentul?

La apa Vavilonului?
La stalpul telegrafului?

Mai in gluma, mai in serios, exista doua tipuri de istorici ai globalizarii. Unii, protocronistii, cred ca fenomenul a debutat, de-a-ndoaselea, odata cu daramarea Turnului Babel („acolo sedzum si plansam“, zicea Dosoftei) si raspandirea limbilor in lume. Altii, sincronistii tehnicisti, plaseaza inceputurile globalizarii in secolul al XIX-lea, pe cand se inventa telegraful, prefigurand revolutia mediatica viitoare.

Drumul emanciparii englezei, de la limba din United Kingdom la cea din United Nations, n-a fost deloc lipsit de peripetii. Inainte de a deveni – sic! – o „lingua franca“, infaptuind, paradoxal, visul celor care au visat la esperanto (sau la ido, interlingua, latino sine flexione sau novial), cel mai influent vehicul universal de comunicare si-a depasit net in influenta predecesoarele din diferite epoci si/sau zone geografice, de regula arealuri imperiale: aramaica, sanscrita, elina (koine), latina, sabir (italiana cu influente din franceza, greaca, persana si araba – cu mostre pastrate inclusiv in comedii ale lui Molière, precum Burghezul gentilom), spaniola, franceza, germana, portugheza, chineza (mandarina), araba, hindi-urdu, swahili, zulu, quechua, creola sau rusa. Anterior acestui triumf, generat de extinderea Imperiului Britanic si consolidat de dominatia economica ulterioara exercitata de Statele Unite, engleza avusese la randu-i nu putine probleme la ea acasa, in Anglia medievala. Istoria merge inapoi mult mai departe, pana in secolul V i.Hr., cand triburile saxone din nord-vestul Germaniei de azi invadeaza partial insula. Nu e clar daca adoptarea limbii cuceritorilor s-a facut prin intermediul fortei sau daca, dimpotriva, bastinasii celti o vor fi imbratisat cu un straniu entuziasm (cam la modul la care dacii infranti, dimpreuna cu navalitorii slavi sau cumani de mai tarziu, au adoptat latina vulgara vorbita de soldatii romani de amestecatura).

Cum-necum, engleza veche s-a impus timp de aproape 15 secole, numai ca, in 1066, era la un pas de a fi… exterminata. Se intampla dupa Batalia de la Hastings, din care invingatori au iesit normanzii. Acestia si-au impus propriul idiom – franceza veche – care, timp de 300 de ani, a ramas limba oficiala a Curtii, folosita in administratie si justitie. De atunci dateaza cele 10.000 de cuvinte neenglezesti din limba engleza, 75% fiind active si azi („mutton“ si „beef“, de pilda).

Abia prin secolul al XV-lea reuseste sa se impuna la Curte un dialect englezesc din sud-estul insulei britanice, dialect care, in special in perioada elisabetana, ia avant gratie tipariturilor, Shakespeare nefiind strain de acest succes istoric. Daca dialectul cu pricina nu ar fi infrant miraculos normanda, astazi, probabil, Internetul ar fi fost preponderent francofon.
La ora actuala, exista, in Statele Unite, Marea Britanie si tarile principale din Commonwealth, circa 350.000.000 de vorbitori nativi ai limbii engleze. Revolutia industriala si cea mediatica au facut insa ca numarul persoanelor care o folosesc in mod curent, in special din motive profesionale sau culturale, sa fie cu mult mai mare (e estimat la peste 1.000.000.000). 95% dintre articolele stiintifice publicate peste tot in lume sunt, de altfel, redactate in limba lui Newton. Cat despre titlurile de pe copertile revistelor glossy de pretutindeni (Romania nefacand deloc exceptie, ba dimpotriva), nimic nu e suficient de trendy daca nu e scris in limba engleza, eventual cu prescurtari de tipul argoului MTV. Cool, folks!

Engleza este, de altminteri, si cea mai studiata limba in randul scolarilor din Uniunea Europeana (procentul e zdrobitor – 89%). In 11 dintre tarile UE, cel putin 50% din populatie este capabila sa poarte o conversatie fluenta in acest idiom, recordul fiind detinut de Olanda (87%). Cu toate acestea, engleza nu este atestata oficial ca limba nationala nici in Marea Britanie, nici in SUA (doar 37 dintre statele componente ale acesteia din urma adoptand in timp legi in acest sens).

Romana: trecut miraculos, viitor neclar.

"Cum va fi supravietuit romana in interiorul si in exteriorul arcului carpatic, infruntand vicisitudinile istoriei? Formata pe substratul latinei vulgare vorbite de soldatii de adunatura si, apoi, de colonistii romani, conservand mult prea putini termeni (brad, branza, viezure…) din limba daca a populatiei originare, suferind, apoi, numeroase atacuri slave, pecenege sau cumane, romana a ramas si azi limba cea mai apropiata de latina, ca structura gramaticala si fond principal de cuvinte. Desigur, va fi functionat teoria ariilor laterale, formulata, la inceputul secolului trecut de catre lingvistul italian Matteo Giulio Bartoli, teorie conform careia, situate la extremitatile fostului Imperiu Roman, Peninsula Iberica si Romania au reprezentat, dintr-un exacerbat instinct de supravietuire, zonele cele mai conservatoare ale latinei.

Totusi, romana (adica trunchiul format de cele patru dialecte de baza: dacoromana, macedoromana, istroromana si meglenoromana) a supravietuit in conditiile in care nu a beneficiat, pana spre jumatatea secolului al XIX-lea, de o varianta scrisa cu caractere latine, nu a fost folosita in biserica (unde, secole de-a randul, prelatii ortodocsi i-au preferat slavona, iar cartile sfinte au fost scrise cu chirilice) si nu a dobandit prestigiu cultural-literar decat dupa 1848.
Iar asta se intampla intr-un areal inconjurat de felurite limbi slave, plus limba maghiara, adesea limbi ale diferitilor cuceritori ai teritoriilor romanesti, a caror unitate statala a fost pusa in practica abia in anul 1918…

Frangleza, Denglisch s.c.l.

Copy, Paste & Delete?
Que pasa, compañeros?

In 1964, lingvistul francez Étiemble, resimtind dramatic pericolul anglicizarii extreme a limbii franceze, lansa o carte polemica: Parlez-vous franglais? Interferenta acestor doua limbi el o considera o regresiune istorica, lansand un avertisment legat de fenomenul general de „babel-izare“.
Manifestul lui Étiemble, bine prizat de cunoscatori, nu a avut, in realitate, succes la mase, astfel incat un dictionar francez recent numara peste 10.000 de anglicisme care s-au instalat cu arme si cu bagaje in limba lui Hugo si in casa adoptiva a lui Cioran (poate fi semnificativa constatarea ca autorul considerat cel mai mare stilist al limbii franceze din secolul XX nu era francez nativ). Sperantele lingvistilor din Hexagon sunt legate, insa, de faptul ca limba franceza are inca suficiente resurse pentru a produce echivalente viabile la unele imprumuturi din engleza, exemplul cel mai des utilizat in acest sens fiind cel legat de victoria lui „logiciel“ in fata lui „software“. Totusi, la Paris, nu e deloc improbabila, in uzajul cotidian, o exprimare precum „Faisons un break et allons prendre un drink au lounge“.

Franta nu este singurul teritoriu cultural prestigios in care limba marelui business, a comunicarii globale, a Internetului si a motorului de cautare Google uzurpa limba nationala. Inca din 1998, cotidianul berlinez Morgenpost a socat, alegandu-si ca slogan publicitar titlul unui hit al Tinei Turner: Simply The Best! Agentia de presa care a avut ideea a explicat ca targetul ziarului era constituit de cititorii tineri, iar pentru acestia cuvintele nemtesti („Einfach Besser!“) ar fi sunat rebarbativ. La aproape un sfert de secol de la pamfletul lui Étiemble, deja se vorbea de pericolul unei noi corcituri lingvistice: Denglisch (Deutsche-English). Faptul a fost confirmat, apoi, de campania Volkswagen pentru „New Beetle“ (nu „Der neue Kafer“!), de sloganul Lufthansa („Thinking in the New Direction“), de jingle-ul celor de la First Telekom („You Can’t Beat the Best!“) sau de reclamele de la Deutsche Telekom (care faceau distinctia intre tarifele pentru intervalele orare „moonshine“ si cele „sunshine“).

In aceste conditii, profesorul Wolfgang Kramer, de la Universitatea din Dortmund, s-a simtit nevoit sa fondeze o Societate pentru Protectia Limbii Germane, care a acordat primul sau premiu polemic unei creatoare de moda din Hamburg, Jil Sander. Aceasta a reusit performanta ca, intr-un singur raspuns din cadrul unui interviu pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung, sa amestece, pe langa fraze nemtesti, si expresiile „giving story“, „contemporary“, „coordinated concepts“, „audience“ si „effortless magic“. Suna ca un citat curat din Goethe, nu?
Dar limba engleza, in special engleza americana, nu este scutita nici ea de amenintarea altor limbi – si asta chiar la ea acasa. In anul 2000, fiind invitat la o conferinta ce se tinea in Santa Monica, am intrebat-o pe menajera de pe etaj care era ora-limita la care trebuia sa predau camera.

Reactia femeii a fost stranie: a luat-o la fuga inspaimantata! Nu am inteles motivul decat dupa ce, peste cateva minute, am fost sunat in camera de la receptie si mi s-a explicat, pe un ton foarte incurcat, cum ca era vorba de o angajata care nu stapanea prea bine limba engleza… De altfel, se estimeaza deja ca, sub presiunea imigrantilor ilegali din Mexic, in zona metropolitana Los Angeles spaniola tinde, incet-incet, sa devina limba dominanta. S-a ajuns, recent, la situatia ca, acolo, dezbaterea pentru nominalizarea candidatului democrat la presedintie sa fie urmarita de 4.600.000 de telespectatori in versiunea spaniola, in timp ce varianta engleza a fost vizionata de doar 4.300.000 de persoane. Fenomenul este cu atat mai semnificativ, cu cat media de varsta a telespectatorilor hispanici era de 36 de ani, in timp ce a anglofonilor se invartea in jurul a 61 de ani.

Lucrurile nu se opresc aici in tara care a declansat, mai intai economic, apoi cultural (implicit si prin intermediul limbii bursei din New York), marsul globalizarii. In 2005, Janet Napolitano, guvernatorul de Arizona, a opus veto-ul sau legii care prevedea ca limba engleza sa fie considerata limba oficiala a statului Marelui Canion. In mod formal, Napolitano ii indemna pe nevorbitorii de engleza sa invete aceasta limba, insa atragea atentia ca nu prea existau fonduri pentru a sustine un asemenea efort, ceea ce ar fi facut legea inoperanta…

Ebraica, exercitiu de reinventare

"Exista si un caz glorios de limba (re)inventata care a reusit sa supravietuiasca, ba chiar sa se impuna ca idiom oficial al unui stat. Este vorba de ivrit sau ebraica moderna, gandita ca un substitut universal acceptabil pentru evreii stabiliti in Palestina, dar care veneau acasa cu bagaj lingvistic idis (varianta a germanei), spaniol (cazul sefarzilor), rusesc (situatia existenta in familia lui Eliezer Ben-Yehuda, promotorul noii limbi ebraice) sau chiar romanesc (astazi, limba romana fiind una dintre cele mai vorbite limbi materne din Israel). Ben-Yehuda s-a stabilit inca din 1881 in Palestina, care, pe-atunci, mai facea inca parte din Imperiul Otoman. Preocuparile sale vizind realizarea unui nou vehicul lingvistic pentru cei care, venind din spatii culturale extrem de diferite, incepeau sa se stabileasca in tara Sfanta au inceput sa aiba sorti de izbanda odata cu al doilea mare val de imigrare evreiasca, in perioada 1904-1914.

In 1922, autoritatea britanica a Palestinei va recunoaste ivrit, alaturi de engleza si araba, drept una dintre cele trei limbi oficiale ale teritoriului. Limba avea vocabular de baza semitic, dar sintaxa si fonologie mai degraba derivate din limbile tarilor europene din care proveneau noii sositi. Cum ebraica era limba sfanta a Torei, unii rabini au avut reactii extrem de violente, ei considerand ca idiomul sacru nu putea fi amestecat – si inca intr-o forma pervertita – in treburile cotidiene vulgare.
In special liderii hassidici au refuzat sa vorbeasca limba, preferandu-i, in continuare, varianta idis. In timp, insa, eforturile Academiei Limbii Ebraice au fost incununate de succes, ivrit devenind principala limba din Israel.

Amintiri care dispar

Chat cu Robotzika?

Speriate de flagelul disparitiei limbilor (lunar, minimum doua idiomuri ajung in situatia de a nu mai fi folosite de nici o persoana), organismele internationale s-au sesizat, propunand, insa, masuri cu caracter mai degraba simbolic: Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite a proclamat 2008 An International al Limbilor, iar UNESCO aniverseaza, pe 21 februarie, Ziua Internationala a Limbii Materne.

Amatorii de Discovery cunosc, desigur, clipurile de cateva zeci de secunde care prezinta limbi rare, parte a unui program international de sensibilizare a opiniei publice in legatura cu aceste dramatice cazuri de disparitie. Pentru un neavizat, e vorba doar de cateva cazuri, localizate in Africa sau in Laponia, in America de Sud sau in insulele din Pacific. In realitate, in aceasta situatie se afla nu mai putin de 3.500-4.000 dintre cele 7.000 de limbi vorbite, strict teoretic, azi, in lume. Dintre acestea, vreo 2.000 sunt ca si abandonate, ele fiind predate doar in scoli, ca limbi materne, sau fiind folosite in cercurile universitare, de catre lingvistii care se incapataneaza inca sa le mai studieze.

Asemenea situatii nu sunt, din pacate, specifice doar unor zone subdezvoltate, indepartate de civilizatie. In Regatul Unit si in Irlanda, de pilda, engleza s-a impus in fata tuturor celelorlalte limbi folosite, in secolele trecute, de milioane de oameni. Astfel, in Scotia, dintre cei 5.000.000 de bastinasi, doar in jur de 58.000 (adica putin peste 1%) mai vorbesc limba gaelica (gaidhlig), dar si acestia o fac doar in paralel cu limba engleza. Nici nu-i de mirare, cata vreme gaelica a fost recunoscuta ca limba abia printr-un act din… 2005 (in 1616, un document al parlamentului britanic stipula ca ea trebuia abolita). Situatia este aparent mai buna in Irlanda, unde, din cei peste 4.000.000 de locuitori, circa 1.600.000 declara, la recensamant, ca au cunostinte de gaeilge (limba gaelica traditionala din insula, dar si intaia limba oficiala a statului).

Numai ca, dintre acestia, doar 85.000 o folosesc zilnic, in timp ce peste 400.000 nu o vorbesc in nici o ocazie. Cat despre limba gailck (sau gaelica din Insula Man), ultimul ei vorbitor a decedat in 1974. Mult mai bine se prezinta cymraeg (limba gaelica din tara Galilor), practicata acasa de peste 600.000 de persoane (adica 22% din populatie), dar si de 25.000 dintre emigrantii galezi stabiliti in Valea Chubut din Argentina.

In Franta, in schimb, doar cel mult 5-600.000 de nativi din zona sudica mai cunosc occitana (sau provensala, o ruda apropiata a catalanei), limba trubadurilor medievali. Daca ne gandim ca si acesti vorbitori se impart dupa cel putin sase dialecte dominante, e clar ca, in ciuda eforturilor fanilor contemporani ai poetului Mistral (socotit cel care a salvat, pe filiera culturala, limba in secolul al XIX-lea), occitana e aproape condamnata si ea, in Languedoc (Langue d’Oc) sau aiurea.

In acest context, in care limbi importante, unele cu o traditie culturala fabuloasa, par a fi condamnate la disparitie, ce sanse mai au limbile mici, vorbite de mii sau zeci de mii de oameni, izolati in diverse colturi ale lumii moderne? Dincolo de eforturile, mai mult sau mai putin idealiste, ale unor organisme culturale, experienta cotidiana demonstreaza ca asemenea idiomuri vor disparea din viata reala, caci nu vor mai avea vorbitori efectivi. Previziunile cele mai sumbre spun ca, in decursul secolului XXI, 90% dintre limbile care inca supravietuiesc azi nu vor mai fi folosite deloc (iar 80-90% din omenire va vorbi doar maximum 30 de limbi actuale, intre care engleza, chineza, japoneza, spaniola, portugheza, araba, hindi sau rusa, plus cateva limbi africane).

De aceea, multi cercetatori fac deja eforturi disperate de a conserva tot ce se mai poate conserva din ele: vocabularul, structurile gramaticale, literatura populara, dovezile scrise (acolo unde exista) etc.
Cu toate acestea, e greu de crezut ca generatiile mai noi (deja obsedate de chat, sms, mess, hi5 sau YouTube, pentru care nici engleza – prescurtata, abreviata si ortografiata simplificat – nu mai e demult ce-a fost odata) vor mai privi aceste relicve altfel decat ca pe niste vestigii inutile, oricum inoperante in spatiul virtual, care – vorba aceea – va domina si sexul real, nu doar limbile moarte…

Un singur bizon alb

Doar unul din zece milioane de bizoni se naste alb. Cum, insa, in ziua de azi, se mai nasc doar foarte putini bizoni, evenimentul, petrecut intr-o mica gradina zoologica, a fost investit cu semnificatii suplimentare. Simbol al nativilor americani, animalul totemic a fost botezat in limba indienilor Lenape. Pe micut il cheama Kenakhihinen, adica – aproximativ – „cel care ne vegheaza“.

Cum limba Lenape nu mai este vorbita de nimeni, fiind una dintre sutele de limbi moarte ale Americii de Nord, numele a fost preluat dintr-un vechi dictionar, ne spune John McWhorter, cercetator la Manhattan Institute. Tot el noteaza ca problema disparitiei limbilor este exagerata artificial, fiind asemuita cu cea a incalzirii globale. Desigur, pentru identitatea culturala a feluritelor regiuni ale planetei, catastrofa este una evidenta. Numai ca, exceptand anumite contexte politice, o parte dintre aceste idiomuri au disparut in mod natural, nu au fost „exterminate“ de cineva, tot asa cum lupta pentru supravietuire a speciilor a consemnat disparitia dinozaurilor, dar supravietuirea testoaselor.

Chiar daca se previzioneaza ca, in deceniile urmatoare, vor disparea mii de limbi, unele se incapataneaza, totusi, sa reziste, iar McWhorter nu-si poate refuza deliciul de a nota cum se spune, intr-un singur cuvant, „Voi incerca sa nu devin alcoolic“ in limba eschimosilor inuiti: „Iminngernaveersaartunngortussaavunga“. Evident, se da Copy&Paste pentru transcrierea acestui cuvant imposibil.
Unii oameni de stiinta staruiesc sa reinvie limbile moarte, McWhorter insusi petrecand cateva saptamani in mijlocul unui grup de indieni americani, in incercarea de a-i invata pe acestia propria lor limba pierduta.

Dictionar A-Z

A. AKKALA SAMI. Idiomul cel mai putin documentat din familia limbilor lapone, intrebuintat in zonele arctice din Peninsula Kola, al carui ultim vorbitor, Maria Sergina, a murit in decembrie 2003.

B. BEOTHUK. Limba a indigenilor nord-americani din familia Algonquin, din care s-a pastrat o singura inregistrare fonografica, realizata de antropologul american Frank Speck si datata 1910.

C. CYMRAEG. Limba gaelica specifica tarii Galilor, singura din familia vechilor limbi britanice regionale care are sanse reale sa supravietuiasca.

D. DACA. Limba tracica vorbita, cu doua milenii in urma, pe un vast areal, ce cuprindea Romania de azi, Campia Panonica, Balcanii, sudul Ucrainei si Moldova de peste Prut. Ridica in continuare controverse, datorita absentei probelor scrise. A fost inlocuita treptat de latina vulgara.

E. ÉTIEMBLE, RENÉ (1909-2002). Lingvist si comparatist francez, care a semnat, in 1964, volumul polemic Parlez-vous franglais?, atragand atentia asupra anglicizarii excesive a limbii lui Corneille si Racine.

F. FLINDER. Limba din insula australiana omonima, pe care, in 1981, o mai cunosteau doar 3 oameni.

G. GAIDHLIG (SCOTTISH GAELIC). Limba nationala a scotienilor. Urmeaza sa dispara cel mai tarziu in urmatorul deceniu.

H. HARRISON, DAVID. Lingvist american contemporan care a facut afirmatia ca „Disparitia unei limbi inseamna disparitia unei culturi.“ In 2007, a lansat volumul When Languages Die.

I. ISTROROMANA. Dialect periferic al limbii romane, care mai este vorbit in cateva sate din Croatia, pe malul Marii Adriatice, de 500-1.500 de persoane, numite „vlahi“, dar nerecunoscute ca minoritate nationala.

J. JASSICA. Limba de tip ossetin a unui trib care s-a stabilit in Ungaria in secolul al XIII-lea, pastrandu-si identitatea si autonomia regionala pana in 1876. A ramas doar o singura lucrare in care este descrisa sumar, savantii reconstruind-o ipotetic, prin analogie cu dialecte ossetine similare.

K. KRAMER, WOLFGANG. Profesor german, universitar din Dortmund, care a fondat, in 1997, Societatea pentru Protectia Limbii Germane, cu scopul de a apara acest idiom de asediul publicitar al expresiilor englezesti.

L. LUO. Limba din regiunea Ata, Camerun, in cazul careia, in 1995, se mai semnala un singur vorbitor.

M. MISTRAL, FRÉDÉRIC (1830-1914). Poet provensal, laureat al Premiului Nobel pentru Literatura in 1904, care a lansat, in 1854, miscarea Felibrige, in favoarea renasterii limbii si literaturii occitane.

N. NOICA, CONSTANTIN. Filosof roman care a spus ca „Un singur cuvant poate repovesti lumea.“

O. OMURANO. Limba a indigenilor peruani din zona Loreto, disparuta in 1958.

P. POLABIANA. Limba din grupul slavic, vorbita in nordul Germaniei pana in secolul al XVIII-lea, de cand se pastreaza o serie de documente si elemente de rit crestin, intre care Tatal Nostru.

Q. QUIRIPI. Limba a nativilor americani vorbita in zona de nord-est a SUA. Ultimul vorbitor, Biwabiko Paddaquahas, a invatat limba in anii ’60, de la o matusa centenara.

R. REYESANO. Limba a indigenilor din zona San Borja, Bolivia, pe care o mai cunosc aproximativ 4.000 de vorbitori.

S. STEINER, GEORGE (1929). Filosof si scriitor nascut la Paris, a vorbit din prima copilarie limbile germana, franceza si engleza. A evocat, in cartea sa Dupa Babel (1975), dedicata actului traducerii literare, experienta sa poliglota, pledand pentru aportul creativ al multilingvismului si aratand ca fiecare limba este posesoarea unui numar de „secrete“ care o fac, practic, de neinlocuit.

T. TAKELMA. Limba a unui trib din Oregon, ai carei ultimi doi vorbitori, Molly Orton si Willie Simmons, au fost inregistrati in 1934.

U. UBIKH. Limba din Caucazul de Nord, vorbita pana in anul 2000, cand a incetat din viata impreuna cu Tevfik Esenc, ultimul ei vorbitor fluent.

V. VLASI (VLAHI).Un numar de 10-12.000 de vorbitori ai meglenoromanei (dialect istoric al romanei), localizati in Macedonia greaca si cea ex-iugoslava.

W. WYOT. Limba a indienilor din zona Golfului Humboldt, California, vorbita pana in anul 1962, cand a disparut Della Pince, ultimul ei cunoscator. Azi, descendentii tribului incearca sa o reinvie.

X. XAKRIABA. Primul proiect din categoria hypertext, initiat in 1960 de Ted Nelson. Este considerat punctul de cotitura in trecerea de la scrierea pe hartie la scrierea pe computer.

Y. YOLA. Varianta a englezei vechi („Yola“ inseamna „Old“), vorbita in estul Irlandei de catre normanzii care s-au stabilit in regiune in anul 1169. A disparut treptat in secolul al XIX-lea. In 1836, inca se mai redactau documente oficiale in acest idiom.

Z. ZHANG ZHUNG. Idiom tibetano-chinez folosit in zona in secolele VII-X, anterior impunerii budismului ca religie dominanta. Azi, mai este folosit de circa 2.000 de oameni.

ASCULTĂ CE GÂNDEȘTI