Prima pagină Cultura

Camp Bastion – Oraşul zeului Marte

Nicu Pârlog 08.25.2011 | ● Vizualizări: 642
Camp Bastion – Oraşul zeului Marte     afganistan, camp bastion, baza militara, armata, nato + zoom
Galerie foto (15)

Inaugurat în urmă cu 5 ani. Ridicat de la zero în inima asprului Afganistan. Păzit de 12.000 de soldaţi de elită. Poate adăposti şi găzdui peste 30.000 de oameni. A costat peste 80 milioane USD. Are spital, închisoare, supermarket, precum şi cele mai avansate şi sofisticate arme din lume. Este cea mai mare baza militară din lume de la al doilea Război Mondial încoace. Pregătiţi-vă, deci, pentru o incursiune în Camp Bastion, locul în care strategii militari ai NATO cred că se va decide soarta secolului XXI!

Oraşul Războiului

Undeva în pustietatea duşmănoasă a Afganistanului, în nord-vestul oraşului Lashgar Gah, capitala turbulentei provincii Helmand, tronează mândră şi trufaşă citadela Camp Bastion, mărturie palpabilă a apetenţei speciei Homo sapiens sapiens pentru război, jaf, dominare şi distrugere.

Aici, avioane şi elicoptere militare de ultimă generaţie aterizează neîntrerupt, zi şi noapte, dezlănţuind nori de praf şi nisip răscolit de motoarele lor puternice.

Împrejurimile par smulse intr-un film SF cu acţiunea derulată pe o planetă aridă şi ostilă.

Este doar o simplă impresie. Suntem la noi pe Terra, în (probabil) cea mai periculoasă zonă activă de război. Furnicarul în jurul căruia roiesc oameni şi maşini se numeşte Camp Bastion, un oraş eminamente militarizat, dur, funcţional, marţial, construit din nimic, comandament suprem de unde trupele britanice orchestrează toate operaţiunile împotriva talibanilor şi facţiunilor rivale insurgente afgane. Este un loc unic pe planetă.

Un articol recent publicat în cotidianul britanic The Guardian a prezentat publicului o imagine a acestui nou-născut orăşel, a vieţii în interiorul unei aşezări umane destinate, de la bun-început, ostaşilor.

Camp Bastion are forma unui patrulater, înconjurat de un zid cu lungimea de 40 kilometri, iar aeroportul care îl deserveşte este, uneori, mai aglomerat decât un aeroport civil din Marea Britanie.

Nu se ştie care va fi soarta lui viitoare. Dacă conflictul din Afganistan va înceta în viitorul apropiat, păstorii afgani vor moşteni gratis, cu siguranţă, cel mai modern şi occidental oraş din ţara lor. Dacă nu, este posibil ca umbrele zidurilor sale sumbre şi securizate să se întindă peste Afganistan mult timp de acum încolo. Depinde doar de voinţa zeului Marte...

Construită la începutul anului 2006, uriaşa bază militară Camp Bastion beneficiază de facilităţi pentru mii de soldaţi. Baza este divizată în două mari secţiuni, Bastion 1 şi Bastion 2. Bastion 2 include două tabere mobile de corturi.

Tot în incinta acestui colos militar sunt incluse alte două baze militare ale coaliţiei NATO: Camp Leatherneck, care aparţine americanilor, şi Camp Viking, care deserveşte trupele daneze detaşate în Afganistan. Armata naţională afgană beneficiază şi ea de o bază în interiorul oraşului militarizat ridicat de britanici, anume Camp Shorabak.

Aeroportul său are capacitatea de a găzdui un număr de 600 de de avioane şi elicoptere de toate tipurile, fie ele civile sau militare. Acelaşi aeroport operează zboruri de luptă, recunoaştere, transport. În luna februarie a anului curent, s-a definitivat construcţia unei piste speciale care permite decolarea şi aterizarea oricărui tip de aeronavă din lume, indiferent de dimensiunile acesteia.

Spitalul său este echipat cu toată aparatura avansată disponibilă la acestă oră şi este principalul loc unde sunt transportaţi şi îngrijiţi soldaţii coaliţiei răniţi în confruntările cu gherilele afgane. Cazurile grave sunt, totuşi, evacuate de aici şi transportate direct la Spitalul Queen Elizabeth din Birmingham, Marea Britanie. Politica britanicilor a fost aceea de a nu închide uşa cetăţenilor afgani suferinzi, astfel că, în prezent, etnicii afgani sunt trataţi la spitalul din Camp Bastion indiferent de vârstă şi indiferent de tipul de probleme medicale de care suferă, de la accidente de maşină la naşteri dificile.

Astfel, a devenit cel mai aglomerat, apreciat şi căutat spital NATO din Afganistan.

Fosta bază sovietică

Niciun analist militar britanic nu şi-ar fi imaginat că se va lua decizia construirii unei tabere militare de aceste proporţii în imediata apropiere a teatrelor de operaţiuni militare.

O astfel de decizie contrazicea toate manualele de strategie valabile în prezent în cadrul Her Majesty's Armed Forces. Cu toate acestea, britanicii au decis să se folosească de experienţa altora în regiune, hotărând construirea Camp Bastion pe locul unde înainte fusese o mică bază militară, înconjurată de tranşee, ridicată acolo de sovietici.

"Era, la origine, o răscruce de drumuri, unde păstorii afgani se întâlneau anual pentru comerţ şi reînnodarea legăturilor. Este un punct strategic foate bun, de unde putem supraveghea uşor toată regiunea", declară Clive Walker, ofiţer în cadrul Royal Navy, comandantul în exerciţiu al întregii baze militare.

Britanicii au decis să-l numească Bastion, datorită sacilor uriaşi umpluţi cu pământ folosiţi iniţial la delimitarea perimetrului viitoarei baze militare. Sacii cu pricina erau produşi de o companie britanică, pe numele ei Hesco Bastion. Fondatorul companiei, Jumi Handelsen, a murit anul trecut, nu înainte de a face o avere frumuşică, "pe ultima sută de metri", cum se spune, din vânzarea sacilor către armata britanică.

O imagine caracteristică cea a enormelor containere de mărfuri - tip Iso - împrăştiate prin toată baza, containere în care sunt aduse provizii de tot felul, necesare celor ce trăiesc aici.

În loc să importe apa necesară, britanicii au ajuns la concluzia că este mai ieftin să foreze două puţuri în interiorul bazei şi să instaleze o staţie proprie de îmbuteliere a apei. Capacitatea acesteia este de 1 milion de sticle de plastic, umplute săptămânal cu apa pura din pânza freatică situată în subsolul bazei.

Majoritatea alimentelor sosesc însă pe calea aerului. Iar depozitul de alimente din bază este cel mai mare din Afganistan. Circa 27 tone de legume şi fructe sunt consumate săptămânal de militarii şi personalul auxiliar care deserveşte Camp Bastion. Baza a devenit, în timp, atât de mare, încât la ora actuală este echipată cu 8 crematorii, unde sunt arse resturile medicale şi alimentare.

În interiorul său există propriile legi şi reguli de conducere. Bunăoară, există o limită de viteză de 24 km/oră, iar şoferului care a încălcat-o, i se dă amendă, reţinută direct din soldă sau salariu.

Locuitorii nu au parte de o viaţă de noapte impresionantă, cu toate acestea există un restauurant fast food Pizza Hut, precum şi un bar pe nume Heroes, echipat cu un televizor cu ecran gigantic, unde soldaţii se înflăcărează la transmisiile meciurilor de fotbal din Premier League.

În viaţa soldaţilor, are un rol important sala de forţă, culturismul devenind cel mai apreciat mod de petrecere a timpului liber, precum şi o modalitate eficientă de a scăpa de stresul misiunilor de luptă. Sala de forţă are, evident, program non-stop.

Charm - şeful neoficial...

Soldaţii proaspăt sosiţi din ţările de origine, pentru un contract "clasic" de 6 luni de zile, petrec o lună de acomodare şi adaptare în Camp Bastion, înainte de a porni efectiv în misiunile de luptă, recunoaştere sau securitate. Aclimatizarea este şi ea o etapă absolut necesară. Aici, temperaturile ajung la + 55 grade Celsius pe timpul verii şi pot coborî sub -20 grade în lunile cumplite de iarnă afgană.

Camp Bastion este echipat şi cu o canisă, unde circa 20 de câini militari de top lucrează cot la cot cu oamenii în operaţiunile de identificare a încărcăturilor explozive plantate de talibani în jurul bazei şi de-a lungul drumurilor de acces.

Şeful câinilor este un ciobănesc german pe nume Charm, al cărui mârâit arţăgos îi înspăimântă chiar şi soldaţii care cred ca i-au câştigat prietenia cu nenumărate oase şterpelite de la cantină.

Totul se pare că se va schimba, inevitabil, deoarece forţele armate afgane vor intra curând în posesia bazei. La sfârşitul anului 2014, forţele NATO vor trebui să pună capăt operaţiunilor militare împotriva talibanilor. Cel puţin, atunci expiră mandatul NATO în Afganistan.

Până atunci, vieţile soldaţilor continuă, punctate zilnic de aceleaşi coordonate: misiuni în care pot muri oricând sau pot ajunge infirmi, şi nelipsitele escapade la sala de forţă şi pub-ul Heroes, cu ale sale râuri de bere şi meciuri de fotbal, condimentate cu imnurile echipelor britanice.

Numai viitorul ne va spune ce se va alege de cea mai mare bază militară.

În interiorul său vor paşte caprele, sau va deveni un atipic cartier general, fie pentru guverul afgan sprijinit de americani, fie pentru posibilul viitor regim taliban? Depinde doar de cine va lua puterea la Kabul după retragerea coaliţiei "antiteroriste".