Home » D:News » Stomatologie în Epoca de Piatră: a fost descoperită cea mai veche plombă dentară

Stomatologie în Epoca de Piatră: a fost descoperită cea mai veche plombă dentară

Mihaela Stanescu 09.20.2012
Stomatologie în Epoca de Piatră: a fost descoperită cea mai veche plombă dentară
Paleontologii au descoperit că oamenii neolitici foloseau tratamente stomatologice eficiente pentru a repara leziuni ale dinţilor. Astfel, un dinte spart a fost tratat, acum 6.500 de ani, prin aplicarea de ceară de albine - aceasta putând fi considerată cea mai veche „plombă” cunoscută până în prezent.

Dintele este ataşat de o mandibulă fosilă ce a aparţinut unui bărbat cu vârsta de 24-30 ani, care a trăit în urmă cu 6.500 de ani pe teritoriul actualei Slovenii. Mandibula a fost descoperită la începutul secolului trecut în apropiere de satul Lonche şi era păstrată la un muzeu din Trieste, Italia.

Recent, doi oameni de ştiinţă de la Centrul de Fizică Teoretică din Trieste, Claudio Tuniz şi Federico Bernardini, au folosit piesa de muzeu pentru a testa un nou aparat de vizualizare cu raze X. Spre surpriza lor, au descoperit, ataşate de unul dintre dinţi, resturi dintr-un material neobişnuit.

Cercetătorii au realizat o imagine tridimensională, de înaltă rezoluţie, a dintelui, descoperind astfel că acesta prezenta o fisură verticală lungă şi o zonă în care smalţul se tocise, lăsând în loc o carie mare în care era expusă dentina (stratul de material de sub smalţ, cu duritate mai mică decât a smalţului şi sensibil la durere.)

Materialul „neobişnuit” pe care îl detectaseră fusese modelat astfel încât să formeze un înveliş subţire, care umplea perfect caria şi partea superioară a fisurii.

Cu ajutorul spectroscopiei în infraroşu, materialul a fost identificat ca fiind ceară de albine, iar datarea cu radiocarbon a arătat că dintele şi ceara au o vechime de cca. 6.500 de ani.

Aceste rezultate sugerează că „plomba” de ceară a fost aplicată pentru a astupa fisura şi zona cu smalţ tocit în timp ce „purtătorul” era încă în viaţă.

Există, desigur, o mică probabilitate ca ceara să fi fost aplicată într-un alt scop – de pildă în cadrul unui ritual funerar – sau ca dintele să fi crăpat în timp, uscându-se, în peştera în care a fost găsit.

Însă oamenii de ştiinţă cred că este mai verosimilă ipoteza „tratamentului stomatologic” aplicat pe când omul era în viaţă. Ei cred că ceara a fost folosită intenţionat pentru a sigila zona în care dentina era expusă.

Descoperiri anterioare arătaseră deja că oamenii neolitici era dentişti pricepuţi. În anul 2001, un grup de paleontologi de la Universitatea Kansas – Lawrence, SUA, a descoperit găuri sfredelite – probabil cu ajutorul unui instrument ascuţit din cremene – în 11 măsele umane dintr-o necropolă din Pakistan, datând de acum 7.500 – 9.000 ani. Patru dintre dinţi aveau carii, dar în niciunul nu s-au găsit plombe.

Stephen Buckley, de la Universitatea York, Marea Britanie, consideră că ipoteza folosirii cerii de albine pentru plombe are sens, deoarece ceara are multe însuşiri care o fac potrivită pentru acest scop: se topeşte uşor la foc, dar se solidifică la temperatura ambiantă, deci poate sigila bine golurile din dinte; de asemenea, poate conţine miere şi propolis, care au acţiune antibacteriană şi antiinflamatoare.

Tot mai multe descoperiri recente – ce beneficiază de progresul în domeniul metodelor de analiză – au adus informaţii ce arată că populaţiile preistorice aveau cNew Scientistunoştinţe şi abilităţi remarcabile, fiind cu mult mai sofisticate decât ne imaginam că ar putea fi „oamenii primitivi”.

Sursa: New Scientist

Sursa foto: Bernardini F, Tuniz C, Coppa A, Mancini L, Dreossi D, et al. (2012)/PLoS ONE)

Cele mai noi articole
Amuletă antică pentru protecție împotriva deochiului și a demonilor, redescoperită după 40 de ani
Amuletă antică pentru protecție împotriva deochiului și a demonilor, redescoperită după 40 de ani
Un pescar a fost aproape înghițit de viu de o balenă cu cocoașă. „Până aici mi-a fost, o să mor”
Un pescar a fost aproape înghițit de viu de o balenă cu cocoașă. „Până aici mi-a fost, o să mor”
Un vaccin împotriva maladiei Alzheimer, primul de acest fel, a trecut de ultimul stadiu al studiilor clinice umane
Un vaccin împotriva maladiei Alzheimer, primul de acest fel, a trecut de ultimul stadiu al studiilor clinice umane
Evaluare Națională 2021. Reguli de organizare și sfaturi pentru elevi. Cum să îţi gestionezi emoţiile?
Evaluare Națională 2021. Reguli de organizare și sfaturi pentru elevi. Cum să îţi gestionezi emoţiile?
Cipul cu energie solară, dezvoltat de ingineri din Elveția
Cipul cu energie solară, dezvoltat de ingineri din Elveția
Ollie, robotul foarte simpatic care calcă pe urmele roboților de la Boston Dynamics
Ollie, robotul foarte simpatic care calcă pe urmele roboților de la Boston Dynamics
ONU avertizează: „Următoarea pandemie” este aproape
ONU avertizează: „Următoarea pandemie” este aproape
Trei schelete uriașe de mamuți lânoși, descoperite de mineri în teritoriul Yukon din Canada
Trei schelete uriașe de mamuți lânoși, descoperite de mineri în teritoriul Yukon din Canada
Oamenii evoluează mai repede ca niciodată, iar cauza nu este genetică. Ce spune un nou studiu
Oamenii evoluează mai repede ca niciodată, iar cauza nu este genetică. Ce spune un nou studiu
Aleksandr Kerenski – politicianul rus care ar fi putut schimba cursul istoriei, abolind monarhia, consolidând democrația și  oprind bolșevismul
Aleksandr Kerenski – politicianul rus care ar fi putut schimba cursul istoriei, abolind monarhia, consolidând democrația ...
Misterul din jurul întunecării stelei Betelgeuse a fost rezolvat
Misterul din jurul întunecării stelei Betelgeuse a fost rezolvat
Sportul după pandemie. Actorul Will Smith îşi reaminteşte exerciţiile la sală într-un clip viral
Sportul după pandemie. Actorul Will Smith îşi reaminteşte exerciţiile la sală într-un clip viral
Prestigiul său a fost nemaiîntâlnit în perioada Renascentistă. El a scris primul tratat modern de politică
Prestigiul său a fost nemaiîntâlnit în perioada Renascentistă. El a scris primul tratat modern de politică
Teama de ac, mai des întâlnită la bărbați decât la femei
Teama de ac, mai des întâlnită la bărbați decât la femei
Grenade și cartușe din Al Doilea Război Mondial, găsite într-o pădure din Neamț
Grenade și cartușe din Al Doilea Război Mondial, găsite într-o pădure din Neamț
Arcul de Triumf, simbolul victoriei României din Primul Război Mondial
Arcul de Triumf, simbolul victoriei României din Primul Război Mondial
SOLSTIŢIUL DE VARĂ 2021, cea mai lungă zi din an. Totul despre debutul verii astronomice şi tradiţiile din această zi
SOLSTIŢIUL DE VARĂ 2021, cea mai lungă zi din an. Totul despre debutul verii astronomice şi tradiţiile din această zi
Creierul uman are foarte multe în comun cu testiculele. Ce au aflat cercetătorii despre aceste organe
Creierul uman are foarte multe în comun cu testiculele. Ce au aflat cercetătorii despre aceste organe