Home » D:News » Dezgustul la şobolani: de ce merită studiat?

Dezgustul la şobolani: de ce merită studiat?

Autor: Mihaela Stanescu 10.08.2012
Dezgustul la şobolani: de ce merită studiat?
Greaţa este un efect secundar obişnuit şi foarte supărător al multor tratamente medicale. Spre deosebire de vărsături, însă, greaţa nu este un fenomen suficient de bine înţeles de oamenii de ştiinţă. O echipă de cercetători de la Universitatea din Guelph, Canada, consideră că a descoperit mecanismul cerebral care duce la apariţia greţii, descoperire care ar putea ajuta la găsirea unor căi de a combate greaţa şi vărsăturile datorate chimioterapiei.

 

Cercetările lor au fost realizate cu ajutorul unor şobolani „dezgustaţi”.

Dacă reflexul de vomă este bine caracterizat, în schimb despre neurobiologia senzaţiei de greaţă se ştiu prea puţine lucruri. Nu se cunoşteau locul şi modul în care este generată această senzaţie, în parte din cauza lipsei unui model animal corespunzător, pe care să poată fi făcute experimente. Acum, experimentele pe şobolani au oferit câteva răspunsuri. Rezultatele studiului au fost publicate în  Journal of Neuroscience.

Cu toate că şobolanii nu vomită, ei prezintă totuşi o manifestare specifică de dezgust, numită gaping (caracterizată prin deschiderea largă a gurii) atunci când sunt expuşi din nou la un gust le-a provocat greaţă într-o experienţă anterioară. Astfel, aceste reacţii ale şobolanilor oferă un model pentru înţelegerea mecanismelor cerebrale care produc greaţa la om.

Cercetătorii au descoperit că eliberarea  de serotonină într-o arie cerebrală numită cortexul visceral insular ar putea fi responsabilă de apariţia senzaţiei de greaţă.

Cortexul insular este o regiune asociată cu senzaţiile gustative, dar şi cu cele de „rău”. Pe baza structurii şi a funcţiilor sale, zona poate fi împărţită în două regiuni: cortexul insular gustativ şi cortexul insular visceral.

Cortexul insular gustativ recepţionează semnale gustative, iar cortexul insular visceral primeşte semnale de la anumite zone ale tubului digestiv, semnale care ar putea fi implicate în apariţia senzaţiei de greaţă.

Cercetări anterioare arătaseră că serotonina joacă un rol major în apariţia senzaţiei de greaţă. Medicamentele anti-emetice clasice, precum ondansetronul, care sunt utilizate în cadrul chimioterapiei pentru reducerea senzaţiei de greaţă a pacienţilor, funcţionează prin blocarea acţiunii unui anumit tip de receptori – receptorii de serotonină de tip 3.

Cercetătorii au demonstrat mai întâi că insuficienţa serotoninei în tot cortexul insular împiedică apariţia manifestărilor de dezgust la şobolani, ceea ce sugerează că, pentru apariţia senzaţiei de greaţă, este necesară o activarea serotoninei în acestă zonă.

Ulterior, specialiştii au observat efectul administrării unor medicamente care fie activau, fie  blocau activitatea receptorilor de serotonină tip 3 în anumite regiuni ale cortexului insular. Au constatat că în cortexul insular visceral (dar nu şi în cortexul insular gustativ) activarea serotoninei producea greaţă (manifestată prin comportamentul specific – gaping), în timp ce blocarea serotoninei diminua senzaţia de greaţă (dispărea reacţia de gaping).

Aceste rezultate sugerează că activarea cortexului insular visceral de către serotonină ar putea fi responsabilă de apariţia senzaţiei de greaţă, atât de dificil de tratat.

Cercetătorii speră ca rezultatele lor să ducă la o mai bună înţelegere a modului în care procesele neurale sunt afectate de medicamente, cu aplicaţii specifice în tratarea greţii şi a vărsăturilor ce apar la bolnavii de cancer care fac chimioterapie.

Sursa: University of Guelph

Cele mai noi articole
Top 10 contribuții științifice și filozofice atribuite lui Pitagora
Top 10 contribuții științifice și filozofice atribuite lui Pitagora
O gaură neagră foarte rară, din urmă cu 12 miliarde de ani, răstoarnă tot ce știau astronomii despre evoluția cosmică
O gaură neagră foarte rară, din urmă cu 12 miliarde de ani, răstoarnă tot ce știau astronomii despre evoluția cosmică
Cum arăta prima Dacia 1100 scoasă pe linia de producţie a uzinei de la Mioveni
Cum arăta prima Dacia 1100 scoasă pe linia de producţie a uzinei de la Mioveni
6  informații interesante despre dovleac, simbolul Halloween-ului
6  informații interesante despre dovleac, simbolul Halloween-ului
Care sunt cele mai comune cauze ale insomniei?
Care sunt cele mai comune cauze ale insomniei?
Cum au evoluat costumele de baie de-a lungul istoriei. Top 30 de imagini unice
Cum au evoluat costumele de baie de-a lungul istoriei. Top 30 de imagini unice
Magicianul extraordinar care a fost ucis de propriul său truc de succes
Magicianul extraordinar care a fost ucis de propriul său truc de succes
Luna plină din 31 octombrie, un fenomen rar care are loc o dată la 19 ani
Luna plină din 31 octombrie, un fenomen rar care are loc o dată la 19 ani
Ipoteză surprinzătoare a specialiştilor în biologie. Cum a contraatacat COVID virusul gripal
Ipoteză surprinzătoare a specialiştilor în biologie. Cum a contraatacat COVID virusul gripal
Googlefier te ajută să accesezi serviciile Google de pe smartphone-urile Huawei
Googlefier te ajută să accesezi serviciile Google de pe smartphone-urile Huawei
Recif de corali mai înalt decât Empire State Building din New York, descoperit în Marea Barieră de Corali
Recif de corali mai înalt decât Empire State Building din New York, descoperit în Marea Barieră de Corali
Un om de știință rus s-a infectat pentru a doua oară cu COVID-19, pentru un experiment de imunitate
Un om de știință rus s-a infectat pentru a doua oară cu COVID-19, pentru un experiment de imunitate
Studiu. Maimuțele s-au auto-domesticit, la fel ca și oamenii
Studiu. Maimuțele s-au auto-domesticit, la fel ca și oamenii
O moleculă „ciudată” descoperită în atmosfera lui Titan nu a mai fost găsită niciodată într-o altă atmosferă
O moleculă „ciudată” descoperită în atmosfera lui Titan nu a mai fost găsită niciodată într-o altă atmosferă
O nouă abordare matematică poate simplifica modul în care sunt antrenați algoritmii de inteligență artificială
O nouă abordare matematică poate simplifica modul în care sunt antrenați algoritmii de inteligență artificială
Record. Astronomii au descoperit 39 de valuri gravitaționale în doar șase luni
Record. Astronomii au descoperit 39 de valuri gravitaționale în doar șase luni
Dacă învățăm ce ne place creierul asimilează informaţiile mult mai rapid
Dacă învățăm ce ne place creierul asimilează informaţiile mult mai rapid
Masca de protecție nu este suficientă dacă sunt mulți oameni în interior. De ce mai este nevoie
Masca de protecție nu este suficientă dacă sunt mulți oameni în interior. De ce mai este nevoie