Home » D:News » Somnul nostru prezintă un ritm neidentificat până acum, arată un studiu efectuat în Australia

Somnul nostru prezintă un ritm neidentificat până acum, arată un studiu efectuat în Australia

Somnul nostru prezintă un ritm neidentificat până acum, arată un studiu efectuat în Australia
Publicat: 31.01.2013
Nu este cazul să vă panicaţi dacă nu aţi reuşit să dormiţi opt ore noaptea trecută. Conform unui nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Sydney, durata somnului variază în mod natural de-a lungul zilelor, indiferent de factori precum stilul de viaţă al persoanei, ora la care ne culcăm şi la care ne trezim sau influenţele sociale şi de mediu. Această descoperire ar putea avea implicaţii importante asupra performanţei la serviciu, subliniază cercetătorii.

„Cantitatea necesară de somn variază într-un ritm ciclic şi de la persoană la persoană. Dacă acumulaţi o «datorie» în ceea ce priveşte somnul, corpul dumneavoastră va lansa un semnal care anunţă că are nevoie să recupereze câteva ore de somn”, a explicat doctorul Chin Moi Chow, coordonatorul studiului publicat în jurnalul Nature and Science of Sleep.

„Pe măsură ce creşteţi durata somnului pe măsură ce recuperaţi din «datorie», veţi observa o creştere a capacităţii de a sta treaz pentru mai multe ore. De asemenea, pe măsură ce veţi sta treaz mai multe ore, veţi deveni pe parcurs mai somnoros, apărând iarăşi nevoia de a dormi”, a declarat dr. Chow.

Doctorul Chow a monitorizat alături de colegii săi de la Universitatea Sydney un grup de bărbaţi tineri sănătoşi de-a lungul unei perioade de 14 zile. Voluntarii au fost studiaţi cu ajutorul unui actigraf – un dispozitiv de mici dimensiuni, purtat la ca un ceas la încheietura mâinii non-dominante, ce măsoară tiparele de somn.

Spre surprinderea cercetătorilor, datele colectate de actigraph au arătat că durata de somn a participanţilor la studiul oscilează într-un tipar sinusoidal, un fenomen care nu mai fusese observat până acum. Majoritatea participanţilor prezentau un tipar care se repeta periodic. Aceste perioade variau de la două zile până la 18 zile, în funcţie de persoană.

Tiparul ciclic identificat de cercetători sugerează că mecanismul de echilibrare a somnului este funcţional tot timpul, schimbările în durata somnului fiind acompaniate de ajustări compensatorii.

În ciuda faptului că majoritatea participanţilor la studiu nu respectau recomandarea specialiştilor, dormind mai puţin de opt ore pe noapte, aceştia continuau să prezinte un tipar ciclic al somnului.

„Cantitatea şi calitatea somnului variază în funcţie de mai mulţi factori”, a explicat doctorul Chow. „Unii indivizi acumulează mai greu o «presiune a somnului», iar alţii rezolvă această presiune mai repede, elemente ce pot defini tiparul somnului”, a mai spus specialistul.

Variaţiile duratei de somn pot fi influenţate de mai mulţi factori, printre care modificări ale ceasului intern sau de elemente externe precum temperatura, lumina zilei, activitatea fizică şi dieta.

„Modificarea tiparelor de somn în weekend sau alterarea tiparului prin munca în ture ar putea duce la modificarea duratei de somn, solicitând în mod semnificativ corpul”, a avertizat specialistul.

Sursa: University of Sydney

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Ce este ura și de ce apare?
Ce este ura și de ce apare?
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem