Cât de sănătos este să mâncăm margarină?

În ultimii 50 de ani, oamenii de ştiinţă au recomandat adesea reducerea consumului de grăsimi saturate de origine animală şi sporirea aportului de grăsimi polinesaturate de origine vegetală, cum sunt cele din margarină.

Dar un studiu recent, realizat în SUA, contrazice aceste sfaturi, pe baza informaţiilor rezultate din analiza unui studiu realizat în Sydney, între anii 1966 şi 1973. Unele dintre datele cuprinse în acest studiu nu au fost accesibile până acum.

• 10 obiceiuri prin care putem încetini îmbătrânirea corpului nostru
• 20 de lucruri uimitoare despre creierul uman

Studiul din Sydney a urmărit 458 de bărbaţi cu vârste cuprinse între 30 şi 59 de ani, care avuseseră recent un atac de inimă sau sufereau de angină pectorală.

Jumătate dintre aceştia au fost sfătuiţi să îşi reducă aportul alimentar de grăsimi animale şi să le înlocuiască cu ulei de şofrănel – asemănător cu uleiul de floarea soarelui – şi cu margarină fabricată din ulei de şofrănel.

Rezultatele, publicate în British Medical Journal, arătau că participanţii care consumaseră aceste produse aveau şanse de două ori mai mari de a muri, din orice cauză, inclusiv boli cardiace.

Cercetătorii din SUA au ales pentru analiză studiul Sydney deoarece era singurului studiu randomizat care urmărea să clarifice impactul consumului ridicat de acizi graşi polinesaturaţi omega-6. Alte studii legate de modificările dietei implicaseră mai multe schimbări alimentare, dar studiul Sydney era singurul care se concentrase exclusiv pe impactul acizilor omega-6.

Dintre acizii omega-6, un acid gras polinesaturat foarte comun în alimentaţia de tip occidental este numit acid linoleic.

Se găseşte în cantităţi mari în uleiuri vegetale precum cel de porumb, de floarea soarelui, şofrănel şi soia şi în margarinele obţinute din aceste uleiuri.

În organism, acest compus este transformat într-o altă substanţă, numită acid arahidonic, care poate favoriza eliberarea unor substanţe ce duc la apariţia inflamaţiilor, o cauză majoră a apariţiei multor boli, inclusiv cele de inimă.

Cercetătorii de la Institutul Naţional de Sănătate din SUA, care au reanalizat studiul Sydney, afirmă că descoperirile lor ar putea avea implicaţii majore pentru formularea recomandărilor în privind alimentaţia, în întreaga lume.

Alţi oameni de ştiinţă, însă, au criticat rezultatele, susţinând că dovezile sunt insuficiente pentru a trage concluzia că oamenii ar trebui să-şi schimbe alimentaţia. 

Astfel, prof. Tom Sanders, de la King’s College London, afirmă că studiul american are „prea puţină relevanţă în contextul alimentaţiei de azi” şi că rezultatele lui au fost contrazise de alte studii recente, mai bine realizate.

Prof. Brian Ratcliffe, de la  Aberdeen University, a afirmat şi el: ”Lucrarea nu oferă dovezi care să susţină schimbarea recomandărilor curente privind o alimentaţie sănătoasă.”

Victoria Taylor, specialist dietetician în cadrul British Heart Foundation, a avut o opinie mai nuanţată: ”Cunoştinţele noastre privind efectul diferitelor tipuri de grăsimi asupra inimii se dezvoltă permanent, pe măsură ce sunt publicate rezultatele a noi cercetări asupra acestei probleme complexe. Înlocuirea grăsimilor saturate cu grăsimi nesaturate, pentru sănătatea inimii, este o recomandare binecunoscută, bazată pe multe studii ample şi aprofundate. Totuşi, cercetarea [specialiştilor din SUA] scoate în evidenţă necesitatea de a înţelege mai bine modul în care diferitele grăsimi nesaturate influenţează riscul de a suferi de boli de inimă. Orice fel de grăsimi am folosi, e important să nu le folosim în cantităţi mari.”

Se presupune că uleiurile vegetale şi margarina ar ajuta la reducerea nivelului de colesterol şi a tensiunii arteriale, la scăderea în greutate şi îmbunătăţirea stării generale de sănătate.

Însă aceste produse sunt modificate chimic într-un grad foarte înalt, fiind printre cele mai intens prelucrate produse din alimentaţia occidentală, iar adversarii lor susţin că nu ar trebui să fie promovate drept alimente sănătoase.

Sursa: Mail Online