De ce întreprindem un Proiect al Creierului Uman în valoare de 1 miliard de euro?

Uriaşul Proiect al Creierului Uman - Human Brain Project - ce urmăreşte să creeze un supercomputer care să simuleze complexitatea creierului nostru, a câştigat o bursă de cercetare în valoare de 1 miliard de euro, care va permite desfăşurarea unor studii complexe. Directorul proiectului, Henry Markram, a explicat care vor fi beneficiile acestui uriaş proiect de cercetare, care urmează să se întindă pe aproximativ 12 ani.

 

Oamenii de ştiinţă intenţionează să construiască un creier artificial, cu ajutorul unui supercomputer care va reproduce toate mecanismele creierului uman, până la nivel molecular.

Proiectul va fi coordonat de profesorul Henry Markram de la Institutul Elveţian de Tehnologie din Lausanne, care va colabora cu oameni de ştiinţă din întreaga Europă, creierul urmând să fie construit în Düsseldorf, Germania.

Coordonatorii proiectului intenţionează ca acesta să integreze toate eforturile de cercetare în neuroştiinţe realizate la nivel mondial, adică aproximativ 60.000 de studii efectuate anual.

Ce beneficii vom avea de pe urma acestui demers?

Prof. Henry Markram consideră că proiectul ne va ajuta să dobândim o viziune unificată asupra funcţiilor cerebrale, folsoind supercomputerul ca pe un instrument perfecţionat.

În ziua de azi, a explicat el, există specialişti în neuroştiinţe care studiază diferitele aspecte ale funcţionării creierului, la nivel genetic, comportamental, cognitiv; sunt implicaţi, de asemenea, informaticieni, chimişti, matematicieni. Fiecare edintre ei înţelege în felul său modul în care este structurat şi funcţionează creierul, fiecare are o viziune proprie asupra problemei.

Proiectul Creierului Uman ar deveni, spune prof. Markram, „un fel de CERN pentru studiul creierului” , un context în care cunoştinţele şi viziunile mai multor experţi, cu diferite specializări, să fie integrate într-o viziune unică şi completă.

Proiectul are trei obiective:

• în primul rând, pe măsură ce modelul - computerul - va funcţiona tot mai precis, va putea fi cuplat la un robot şi oamenii de ştiinţă vor putea studia modul în care robotul învaţă, reconstituind apoi procesul - de la molecule la cogniţie.
• în al doilea rând, vor fi colectate date de la spitalele din întreaga lume, pentru a identifica markerii biologici ai bolilor care afectează creierul. Specialiştii consideră că acest lucru va ajuta la elaborarea unei noi clasificări a bolilor creierului, astfel încât acestea vor putea fi diagnosticate obiectiv, nu numai pe baza simptomelor.
• în fine, oamenii de ştiinţă urmăresc să creeze computere neuromorfice, înzestrate cu procesoare care pot să înveţe, simulând astfel modul în care creierul însuşi învaţă.

În momentul de faţă, savanţii implicaţi în proiect dezvoltă un algoritm pentru elaborare unor reguli care să arate cum trebuie construit creierul artificial. La ora actuală, se pot deja construi circuite mici care să fie echivalente cu aproximativ 1 milion de neuroni din creierul de şobolan. Aceste circuite trebuie legate între ele pentru a constitui regiuni cerebrale, iar regiunile vor fi conectate între ele, reconstituind astfel întregul creier. După ce va fi gata modelul creierului de şobolan, se va putea trece treptat la construirea unui model al creierului uman.

Există şi voci critice care susţin că acest proiect va consuma fonduri enorme, care ar putea fi folosite pentru cercetări de neuroştiinţă ce ar da rezultate mai rapide. Prof. Markram crede însă că acesta este un punct de vedere extrem de îngust. Un proiect de asemenea anvergură, afirmă el, va avea impact asupra întregului domeniu al neuroştiinţelor, întocmai cum Proiectul Genomului Uman a contribuit considerabil la progresul cercetărilor în genetică şi alte domenii ale biologiei.

Sursa: New Scientist