Home » D:News » Ce lecţii ne oferă cele două „vizite” din spaţiu? Experţii lansează un avertisment

Ce lecţii ne oferă cele două „vizite” din spaţiu? Experţii lansează un avertisment

Marius Comper 02.17.2013
Ce lecţii ne oferă cele două „vizite” din spaţiu? Experţii lansează un avertisment
Un meteorit chiar mai mare decât cel care a explodat ca o bombă atomică deasupra Rusiei ar putea cădea neanunţat din cer oricând, peste un oraş de mari dimensiuni, provocând un dezastru greu de închipuit. În ciuda mesajelor transmise de filmele de la Hollywood, oamenii de ştiinţă şi experţii militari nu au o soluţie pentru această problemă. Cu toate acestea, o echipă formată din foşti astronauţi vor să dea omenirii o şansă.

Astronauţii speră că vizitele de vineri — când un meteorit a lovit Rusia, iar un asteroid a trecut la mică distanţă de Terra — vor atrage atenţia asupra pericolelor spaţiale ce ameninţă planeta noastră, încurajând oamenii să acţioneze pentru a detecta mai mulţi asteroizi şi pentru a le urmări traiectoria.

„După aceste evenimente vor fi mai mulţi oameni atenţi”, a comentat Rusty Schweickart, un fost astronaut care a participat la misiunea Apollo 9 în 1969. Schweickart a ajutat la fondarea fundaţiei B612, ce are ca scop protejarea planetei. Fostul astronaut avertizează NASA de câţiva ani buni că bugetul dedicat asteroizilor periculoşi este mult prea mic.

Pământul este ameninţat tot timpul de meteoriţi, ce sunt bucăţi de asteroizi sau comete ce intră în atmosfera planetei noastre. Cea mai mare parte a meteoriţilor sunt prea mici pentru a putea fi detectaţi de la distanţă cu ajutorul instrumentelor la care au astăzi acces astronomii.

Meteoritul care s-a fragmentat deasupra Munţilor Urali a avut o putere de 20 de ori mai mare decât a bombei atomice folosite la Hiroshima în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Cea mai mare parte a energiei a fost absorbită de atmosferă, dar mii de ferestre au fost distruse şi peste 1.000 de persoane au fost rănite în Chelyabinsk, un oraş cu un milion de locuitori. Cu toate acestea, nimeni nu a identificat meteoritul de dimensiunile unui autobuz atunci când se îndrepta spre Terra.

„Era un asteroid de dimensiuni minuscule. Este foarte greu de detectat un astfel de asteroid – nu imposibil, dar greu”, a explicat astronomul Paul Chodas, care lucrează în cadrul programului Near-Earth Object de la NASA.

În ceea ce priveşte asteroidul care a trecut vineri la o mică distanţă de Terra, chiar mai aproape decât unii sateliţi de comunicaţii, astronomii din Spania l-au detectat abia acum un an. Aşadar, dacă acest asteroid s-ar fi îndreptat spre Terra, detectarea sa ar fi fost mult prea târzie pentru ca omenirea să mai poată face ceva. Spre norocul nostru, asteroidul 2012 DA14 a călătorit la 27.600 de kilometri de Terra, având o viteză 28.000 de km/h.

Oamenii de ştiinţă cred că există alţi 500.000-1.000.000 de asteroizi similari în dimensiuni cu DA14 ce se găsesc la o mică distanţă de Terra. Cu toate acestea, specialiştii nu au reuşit să identifice nici 1% din totalul acestora. Până acum, astronomii au cataloat 9.600 de asteroizi aflaţi în vecinătatea noastră, dintre care 1.300 ce au diametrul mai mare de un kilometru.

Atmosfera Pământului este lovită zilnic de 100 de tone de deşeuri spaţiale, în mare parte de dimensiunile unui bob de nisip, ce ard până să atingă solul.

„Aceste «bile de foc» vizitează planeta noastră zilnic, dar nu le vedem pentru că majoritatea cad deasupra oceanului sau în zone nelocuite. Meteoritul din Rusia a fost o excepţie”, a explicat Jim Green, director al departamentului de ştiinţe planetare din cadrul NASA.

Un asteroid cu un diametru de 30-40 de metri a explodat deasupra Siberiei în 1908, distrugând 2.136 de km pătraţi de pădure. În schimb, asteroidul ce a dus la dispariţia dinozaurilor acum aproximativ 65 de milioane de ani era uriaş, măsurând 10 kilometri în diametru.

Şansele ca Terra să fie lovită fără avertisment de un asteroid uriaş „sunt foarte mici, chiar extraordinar de mici”, spune Schweickart. Fostul astronaut spune că „în cazul asteroizilor mici, situaţia este complet diferită; dacă vom fi loviţi de unul, cel mai probabil nu vom şti nimic înainte de impact”.

Chodas afirmă că meteoritul din Rusia este „ca şi cum Mama Natură ne arată ce poate să facă un asteroid minuscul”.

Rusty Schweickart şi Ed Lu, un alt fost astronaut ce conduce astăzi Fundaţia B612, afirmă că toate aceste elemente sugerează că este imperios necesară dedicarea unor fonduri mai mari eforturilor de detectare şi de urmărire a asteroizilor aflaţi în vecinătatea planetei noastre.

Acum câţiva ani, Schweickart şi alţi experţi au recomandat NASA să lanseze un program cu costuri anuale de 250 de milioane de dolari pentru a efectua un „recensământ” al asteroizilor şi pentru a stabili un plan de acţiune care să poată permită schimbarea traiectoriei asteroizilor în cazul unei ameninţări. După 10 ani de activităţi, costul programului ar fi scăzut la 75 de milioane de dolari anual.

„Din nefericire, NASA nu a dat curs recomandărilor noastre. Astăzi, în loc ca NASA să aibă 250 de milioane dedicaţi acestui program, acum are doar 20 de milioane, adică aproape nimic”, avertizează Schweickart.

Bill Cooke, şeful Meteoroid Environments Office din cadrul Centrului Spaţial Marshall al NASA, afirmă că agenţia spaţială americană tratează cu seriozitate ameninţarea reprezentată de asteroizi, depunând eforturi pentru a identifica metode mai eficiente de identificare a acestora. Cheltuielile anuale dedicate acestui efort au crescut de la 4 milioane de dolari anual la 20 de milioane de dolari anual, subliniază Cooke.

„NASA recunoaşte că asteroizii, meteoriţii şi deşeurile spaţiale reprezintă un pericol mult mai mare decât am realizat în urmă cu câteva decenii”, a declarat Cooke.

Fundaţia B612 — numită după asteroidul din „Micul Prinţ” a lui Antoine de Saint-Exupery — nu este dispusă să se mulţumească cu eforturile depuse de NASA, astfel că plănuieşte o misiune finanţată din fonduri private ce are ca scop lansarea unui telescop infraroşu care urmează să orbiteze soarele pentru a „vâna” asteroizi.

Schweickart avertizează că acest pericol nu poate fi subestimat. Viaţa reală nu este precum în filme ca „Armageddon” sau „Deep Impact”. Oamenii de ştiinţă trebuie să ştie cu 12-50-30 de ani înainte ca un asteroid periculos să se apropie de Terra pentru a putea depune eforturi de schimbare a traiectoriei, avertizează fostul astronaut, pentru că este nevoie de mult timp ca o navetă spaţială lansată înspre asteroid să ajungă la destinaţie.

„De aceea vrem să-i identificăm acum”, concluzionează Schweickart.

Sursa: AP

Cele mai noi articole
Junimea, societatea care a descoperit cei mai importanți scriitori români ai secolului XIX
Junimea, societatea care a descoperit cei mai importanți scriitori români ai secolului XIX
Ce s-a întâmplat în creierul voluntarilor cărora li s-a atașat un deget robotic la mână
Ce s-a întâmplat în creierul voluntarilor cărora li s-a atașat un deget robotic la mână
Președintele Microsoft: Așteptați-vă la „un viitor orwellian” dacă nu adoptăm legi pentru a controla inteligența artificială
Președintele Microsoft: Așteptați-vă la „un viitor orwellian” dacă nu adoptăm legi pentru a controla inteligența ...
Un singur radiotelescop a detectat sute de semnale radio misterioase extragalactice
Un singur radiotelescop a detectat sute de semnale radio misterioase extragalactice
Câți dintre români au luat vitamine sau suplimente alimentare în perioada pandemiei
Câți dintre români au luat vitamine sau suplimente alimentare în perioada pandemiei
Hackerii mizează pe popularitatea criptomonedelor și a lui Elon Musk pentru a păcăli oamenii
Hackerii mizează pe popularitatea criptomonedelor și a lui Elon Musk pentru a păcăli oamenii
Marinarii Māori au ajuns în Antarctica cu 1.200 de ani înaintea europenilor
Marinarii Māori au ajuns în Antarctica cu 1.200 de ani înaintea europenilor
Ismail al-Jazari, inventatorul musulman considerat de mulți părintele roboticii
Ismail al-Jazari, inventatorul musulman considerat de mulți părintele roboticii
Eveniment-tablou. Marii maeștri ai artei românești și sute de capodopere de artă
Eveniment-tablou. Marii maeștri ai artei românești și sute de capodopere de artă
În urma cu 59 de ani se înfiinţa varianta europeană a NASA. Cu ce se ocupă agenţia la ora actuală
În urma cu 59 de ani se înfiinţa varianta europeană a NASA. Cu ce se ocupă agenţia la ora actuală
Câte dintre unitățile sanitare nu au raportat nicio eroare medicală în 2020 – studiu
Câte dintre unitățile sanitare nu au raportat nicio eroare medicală în 2020 – studiu
Cum se poate descărca adeverința de vaccinare. Ce pași trebuie urmați?
Cum se poate descărca adeverința de vaccinare. Ce pași trebuie urmați?
Castelul Cantacuzino din Bușteni, palatul în stil neoromânesc construit de Nababul
Castelul Cantacuzino din Bușteni, palatul în stil neoromânesc construit de Nababul
Top 10 lumi oceanice extraordinare din Sistemul Solar
Top 10 lumi oceanice extraordinare din Sistemul Solar
O descoperire bizară dezvăluie că unii bebeluși născuți prematur îmbătrânesc mai repede
O descoperire bizară dezvăluie că unii bebeluși născuți prematur îmbătrânesc mai repede
Cercetători din SUA au creat bomboanele care pot regenera emailul dinților
Cercetători din SUA au creat bomboanele care pot regenera emailul dinților
Un medicament pentru slăbit „revoluționar”, aprobat de FDA. Cât ar putea costa?
Un medicament pentru slăbit „revoluționar”, aprobat de FDA. Cât ar putea costa?
Cât timp ar mai putea dura criza globală de cipuri?
Cât timp ar mai putea dura criza globală de cipuri?