După Proiectul Genomului Uman, un nou plan ştiinţific de anvergură: Proiectul Microbiomului Uman

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Atât de mare este importanţa acestor comunităţi de microorganisme în viaţa noastră, încât unii cercetători le consideră un „al doilea genom”, asemănând profunda lor influenţă asupra organismului uman cu cea exercitată de gene.

Înţelegerea modului în care aceste microorganisme interacţionează între ele şi cu gazda lor umană ar putea lămuri diferite aspecte ale multor afecţiuni complexe, de la obezitate până la susceptibilitatea la infecţii.

• Fețele femeilor sunt mai atractive decât cele ale bărbaților, arată un studiu
• Veste bună din Brazilia! Defrișările din pădurea amazoniană au ajuns la cel mai scăzut nivel din…

Într-un articol care urmează să apară în numărul din martie 2013 al The FASEB Journal, oamenii de ştiinţă au făcut un pas important în organizarea efortului colectiv de descifrare a secretelor microbiomului uman: au schiţat un model uniform de realizare a cercetărilor asupra microbiomului, astfel încât rezultatele să fie cât mai precise în ceea ce priveşte variaţiile microbiomului de la o persoană la alta. Astfel, în viitor, vor putea fi evaluate mai exact efectele alimentelor sau medicamentelor asupra organismului.

Schimbările în alimentaţie şi administrarea anumitor medicamente (precum antibioticele) afectează microbiomul, ceea ce poate influenţa funcţionarea întregului organism, iar cunoaşterea acestor efecte este importantă în terapie.

Este posibil, cred cercetătorii, ca în viitor vindecarea bolilor şi menţinerea sănătăţii să nu implice manipularea genelor, ci mai curând acţiuni asupra microbiomului, prin schimbări subtile în alimentaţie şi o atenţie mai mare acordată prescrierii anumitor medicamente, precum antibiotice şi steroizi. 

Autorii studiului au creat o colecţie microbiologică extinsă de tipuri de microorganisme din microbiomul uman, prelevând probe de la un număr mare de persoane sănătoase, cu vârste de 18-40 ani.

Apoi, au testat 554 de subiecţi, din care au selectat 300 pentru a fi înscrişi într-un studiu. Din cei 300 de participanţi, 149 erau bărbaţi, 151  – femei; vârsta medie era de 26 de ani, indicele de masă corporală mediu – 24,  iar participanţii aparţineau unor grupuri etnice şi rasiale diferite din SUA.

Oamenii de ştiinţă au colectat microorganisme din diferite regiuni ale corpului subiecţilor, la diferite intervale de timp, pentru a urmări schimbările în structura microbiomului.

Au reuşit astfel să colecteze un număr de 11.174 de specimene, din care au fost extrase 12.479 de mostre ADN, ce au fost trimise la 4 laboratoare diferite, pentru a secvenţierea genomului.

Structura riguroasă a studiului a stabilit standardul pentru viitoarele cercetări asupra microbiomului.

„Fie că e vorba despre iaurt, despre băuturi răcoritoare sau despre penicilină, fiecare dintre ele produce modificări la nivelul comunităţilor de microorganisme care trăiesc în noi”, spune medicul Gerald Weissmann, editor-şef al The FASEB Journal. „Acest studiu de pionierat promite să furnizeze nume şi cifre legate de aceste microorganisme, astfel încât să înţelegem modul în care alimentaţia, bolile sau medicamentele ne afectează ecosistemul intern.”

Sursa: EurekAlert!