Home » D:News » Terra ca bilă de gheaţă – teoria care ar putea explica evoluţia vieţii

Terra ca bilă de gheaţă – teoria care ar putea explica evoluţia vieţii

Autor: Maria Olaru 03.13.2013
Terra ca bilă de gheaţă – teoria care ar putea explica evoluţia vieţii
În perioada în care gheaţa a acoperit aproape tot Pământul transformându-l într-un bulgăre uriaş de gheaţă, adică acum aproape 635 de milioane de ani, oceanele au continuat să asigure susţinerea vieţii printr-un proces inedit.

Pentru mai multe decenii, oamenii de ştiinţă au susţinut că este posibil ca planeta noastră să fi fost cândva un „bulgăre de zăpadă”. Această teorie a fost creată pe baza unor dovezi care sugerează în Neoprotezoic (de acum 635 de milioane de ani până acum 750 de milioane de ani) gheaţa a ajuns de două ori până la ecuator, depunându-se în cantităţi atât de mari încât ea a rezistat milioane de ani. 

Totuşi, pătura albă ce acoperea Pământul nu era complet solidă, existând zone mai calde în jurul vulcanilor. 

În timpul acestei perioade în care Pământul a fost ca un bulgăre de zăpadă, viaţa străveche ar fi putut începe procesul de explozie a diversităţii. cu toate acestea, până acum, nu au fost create destule cercetări pentru a afla modul în care apa şi substanţele nutritive ar fi curs în oceane îngheţate în care locuiau aceste forme primitive de viaţă. Cercetări din trecut au sugerat totuşi că apele ar fi curs anevoios din cauza gheţarilor care formau un scut împotriva vanturilor, şi că din această cauză mediul nu era favorabil pentru promovarea diversităţii vieţii primordiale. Problema acestor studii, însă, este aceea că ele nu au luat în considerare căldura geotermală care ar fi putut asigura circulaţia apei în oceane. 

Pentru a simula oceanele din perioada în care Pământul semăna cu un bulgăre de zăpadă, un grup de oameni de ştiinţă au dezvoltat un model 3D al oceanelor şi continentelor din Neoproterozoic. Simularea a ţinut cont de căldura geotermală venită de la aproximativ 1 kilometru sub gheaţă ce acoperea planeta. 

În mod surprinzător, cercetătorii au descoperit că oceanele nu erau doar nişte piscine uriaşe care stagnau, ci că în realitate erau destul de dinamice. 

„Este contraintuitiv. Presupunerea noastră şi presupun că şi a altora a fost că gheaţa nu permitea deplasarea curenţilor oceanici, apa era era relativ stagnantă”, a declarat geologul Daniel Schrag, de la Universitatea Harvard. 

Căldura geotermală ar determina apa de pe fundul oceanului să se ridice, declanşând un fel de convecţie pe care o vedem în cazul apei care fierbe într-un vas. De fapt, temperatura apei şi salinitatea ar fi fost egale în ape, o trăsătură complet diferită de cea întâlnită în oricare altă perioadă din istoria Pământului. 

„Astăzi, oceanul este mult mai stratificat. Avem apă caldă şi dinamică în partea superioară şi apă rece şi densă la adâncimi mari, iar aceste straturi rezistă şi nu se amestecă din cauza mareelor şi vânturilor. În oceanul din «bulgărele de zăpadă», aproape toată apa are aceeaşi densitate motiv pentru care este nevoie de mult mai puţină energie pentru ca straturile să se amestece”, a explicat Schrag. 

În plus, curenţii puternici pare să se fi „înfăşurat” în jurul ecuatorului iar curenţii ascendenţi ar fi existat de-a lungul coastelor. Fluxurile instabile de la ecuator ar cauzat vârtejuri care la rândul lor ar fi generat curenţi de aer similari cu cei observaţi pe suprafaţa lui Jupiter. Această circulaţie şi cea a apei calde, ar fi putut declanşa o rată de topire de 10 ori mai mare decât cea estimată iniţial. 

„Trebuie să ne imaginăm că în acea perioadă Pământul a fost o cu totul altă planetă. Oceanul acoperit de gheaţă nu era un loc prea uşor de locuit ”, a mai adăugat Schrag. 

Sursa: Space

Cele mai noi articole
Facebook își lansează servicul de dating și în România
Facebook își lansează servicul de dating și în România
Android 11 are un bug care împiedică folosirea modului full-screen
Android 11 are un bug care împiedică folosirea modului full-screen
Cum arăta prima Dacia 1100 scoasă pe linia de producţie a uzinei de la Mioveni
Cum arăta prima Dacia 1100 scoasă pe linia de producţie a uzinei de la Mioveni
Pagubele majore cauzate de incendiile de vegetație din California pot fi văzute din spațiu
Pagubele majore cauzate de incendiile de vegetație din California pot fi văzute din spațiu
Alphabet, compania care deține Google, construiește un robot fermier
Alphabet, compania care deține Google, construiește un robot fermier
Cum au evoluat costumele de baie de-a lungul istoriei. Top 30 de imagini unice
Cum au evoluat costumele de baie de-a lungul istoriei. Top 30 de imagini unice
Betelgeuse nu e nici pe departe atât de mare pe cât se credea
Betelgeuse nu e nici pe departe atât de mare pe cât se credea
Aspretele, o fosilă vie și cea mai rară specie de pește din Europa, a fost redescoperit într-un râu din România
Aspretele, o fosilă vie și cea mai rară specie de pește din Europa, a fost redescoperit într-un râu din România
Leucemia ar putea fi vindecată cu ajutorul celulelor de laborator – studiu
Leucemia ar putea fi vindecată cu ajutorul celulelor de laborator – studiu
Cea mai mare parte a companiilor iși schimbă strategia de securitate cibernetică din cauza COVID-19
Cea mai mare parte a companiilor iși schimbă strategia de securitate cibernetică din cauza COVID-19
Cu ce condiție ar putea fi reluate testările pentru vaccinul împotriva COVID-19 de la AstraZeneca
Cu ce condiție ar putea fi reluate testările pentru vaccinul împotriva COVID-19 de la AstraZeneca
Apple a lansat în mod oficial iOS 14.1 și iPadOS 14.1
Apple a lansat în mod oficial iOS 14.1 și iPadOS 14.1
Aproape 500 de monede vechi, furate din casa unui specialist din Caraș-Severin, au fost recuperate
Aproape 500 de monede vechi, furate din casa unui specialist din Caraș-Severin, au fost recuperate
Trei orașe din România sunt în top 5 al poluării cu emisii de la mașinile vechi și diesel
Trei orașe din România sunt în top 5 al poluării cu emisii de la mașinile vechi și diesel
Atacurile cibernetice au devenit mai sofisticate, mai direcționate și mai răspândite – raport
Atacurile cibernetice au devenit mai sofisticate, mai direcționate și mai răspândite – raport
România a semnat „Declarația de la Bonn”, privind libertatea științei
România a semnat „Declarația de la Bonn”, privind libertatea științei
Un posibil tratament pentru COVID-19, descoperit de o adolescentă din SUA. A câștigat 25.000 de dolari pentru invenția sa
Un posibil tratament pentru COVID-19, descoperit de o adolescentă din SUA. A câștigat 25.000 de dolari pentru invenția ...
Alte zeci de sarcofage, vechi de peste 2.500 de ani, au fost descoperite în Egipt
Alte zeci de sarcofage, vechi de peste 2.500 de ani, au fost descoperite în Egipt