Prima pagină D:News

Cercetătorii au descoperit o metodă prin care pot face orice persoană să fie mai creativă

Redactia Descopera.ro | 03.18.2013 | ● Vizualizări: 532
Copiii sunt mai creativi deoarece nu au cortexul prefrontal dezvoltat în totalitate, anunţă cercetătorii     copii creativi + zoom
Galerie foto (2)

Cercetătorii au reuşit să facă oamenii să fie mai creativi prin suprimarea unei zone din creier cu ajutorul stimulării electrice non-invazive. Testele proiectate să testeze abilitatea creierului de a gândi creativ au confirmat reuşita oamenilor de ştiinţă.

Diferite părţi ale creierului uman funcţionează pentru a genera idei noi şi pentru a rezolva probleme, pe când alte zone din creier joacă rolul de „filtru”, blocând ideile irelevante, percepţiile şi amintirile care ar putea să incomodeze în realizarea unei sarcini. Cercetătorii au vrut să afle ce s-ar întâmpla dacă acest „filtru” mental ar fi dezactivat temporar şi dacă acest lucru ar fi de ajutor în cazul sarcinilor în care creativitatea este un atu.

Mai multe cercetări din acest domeniu au arătat că o parte a creierului cunoscută sub numele de cortexul prefrontal joacă un un rol important în controlul cognitiv. Dr. Sharon Thompson-Schill şi echipa sa de cercetători de la Universitatea Pennsylvania au speculat că inhibarea acestei zone din creier ar putea ajuta oamenii să devină mai creativi în anumite sarcini.

Pentru a verifica această ipoteză, oamenii de ştiinţă au folosit o metodă non-invazivă cunoscută sub numele de tDCS (stimulare transcraniană cu impulsuri de curent). Dispozitivul folosit în acest scop lansează un semnal electric slab către creier, ce este concentrat asupra unei zone din creier pentru a schimba comportamentul pacientului. Această stimulare electrică influenţează semnalele electrice transmise de neuroni, diminunând comunicarea între celulele nervoase din acea zonă.



Cercetătorii au folosit dispozitivul asupra cortexului prefrontal, iar participanţilor la studiu le-au fost arătate câteva obiecte obişnuite şi li s-a cerut să spună repede câteva moduri neobişnuite în care pot fi folosite aceste obiecte. De exemplu, participanţii vedeau imaginea unei pălării şi spuneau că ar putea fi folosită ca ulcior de apă. Oamenii de ştiinţă le-au arătat participanţilor 60 de obiecte, fiecare pentru câte 9 secunde, notând cât timp le-a trebuit participanţilor pentru a anunţa o utilizare neobişnuită (în cazul în care reuşeau acest lucru).

„Atunci când folosim obiectele în viaţa de zi cu zi, controlul cogntiv ne ajută să ne concentrăm asupra scopului obişnuit în care este folosit obiectul, filtrând aspectele irelevante”, a explicat doctorul Chrysikou, unul dintre cercetătorii implicaţi în acest studiu. „Totuşi, pentru a-ţi veni ideea de a folosi o bâtă de baseball pe post de făcăleţ trebuie să te gândeşti la forma şi la materialul din care este conceput acest obiect”, a mai spus cercetătorul.

Experimentul a confirmat că inhibarea cortexului prefrontal a dus la stimularea creativităţii: dacă participanţii din grupul de control nu au găsit utilizări neobişnuite pentru 15 din cele 60 de obiecte, cei cărora le fusese stimulat cortexul prefrontal stâng au ratat doar 8 obiecte şi au oferit răspunsuri, în medie, cu o secundă mai repede.

„O diferenţă de o secundă este ceva uriaş în cercetările psihologice. Sunt obişnuită să văd diferenţe măsurate în milisecunde”, a declarat Thompson-Schill. „Este probabil cel mai mare efect pe care l-am văzut în 20 de ani de cercetări”, a mai spus omul de ştiinţă.

„Oamenii diferă de celelalte primate prin faptul că avem o perioadă îndelungată de imaturitate a cortexului prefrontal”, a explicat Thompson-Schill. Acesta ar putea fi un motiv pentru care copiii nu excelează la sarcinile care necesită multă atenţie, dar sunt foarte buni la cele ce necesită o imaginaţie bogată. De asemenea, acest lucru ar putea ajuta copiii să înveţe rapid informaţii noi.

„Este important să nu filtrezi anumite lucruri, mai ales când înveţi”, spune cercetătoarea. „Dacă filtrezi informaţii despre mediu pentru că le consideri irelevante, poţi să ratezi oportunităţi de a învăţa despre aceste lucruri”, a concluzionat cercetătoarea.

Surse: Medical Daily, UPenn