Home » D:News » De ce ar trebui să îi lăsăm pe copii să se plictisească? Experţii dezvăluie motivul!

De ce ar trebui să îi lăsăm pe copii să se plictisească? Experţii dezvăluie motivul!

De ce ar trebui să îi lăsăm pe copii să se plictisească? Experţii dezvăluie motivul!
Publicat: 28.03.2013
Copiii ar trebui să fie lăsaţi să se plictisească pentru a-şi dezvolta capacitatea înnăscută de a fi creativi, susţine un expert în educaţie.

Aşteptările culturale presupun că cei mici ar trebui să fie activi mereu, dar acest lucru le-ar putea îngrădi dezvoltarea şi imaginaţia, este de părere dr. Teresa Belton. 

Cercetătoarea a ajuns la această concluzie după ce a intervievat mai mulţi artişti şi oameni de ştiinţă în legătură cu efectele plictisului asupra creativităţii lor. 

Printre cei intervievaţi s-au numărat şi Meera Syal, actriţă, scriitoare, cântăreaţă, producătoare, jurnalistă şi scenaristă britanică, şi Grayson Perry artistul cunoscut pentru vasele sale din ceramică. În urma interviurilor, Belton a aflat că pe Syal plictiseala a făcut-o să scrie, în timp ce pe Perry l-a ajutat să intre în starea de creativitate. 

„Lipsa activităţii a determinat-o pe Syal să vorbească cu oamenii cu care în mod normal nu ar fi intrat în contact. Plictiseala este des asociată cu singurătatea iar Syal şi-a petrecut ore din copilărie uitându-se pe geam la câmpuri şi păduri şi urmărind schimbarea vremii şi a anotimpurilor. Dar este important faptul că plictiseala a determinat-o să scrie. De la o vârstă fragedă a ţinut un jurnal pe care l-a umplut cu observaţii, povestiri scurte, poveşti şi diatribă. Ea atribuie succesul său ca scriitoare acestor încercări din copilărie”, a explicat Belton situaţia artistei Meera Syal. 

În acelaşi timp, Perry susţine că plictiseala l-a ajutat şi la maturitate. „pe măsură ce înaintez în vârstă, apreciez reflecţia şi plictiseala. Plictiseala este o stare foarte creativă”.

Şi prof. Susan Greenfield, specialist în neuroştiinţe şi în deteriorarea creierului îşi aminteşte că şi-a trăit copilăria într-o familie săracă şi fără alţi fraţi până la vârsta de 13 ani. Ea combătea plictiseala inventând poveşti, realizând desene şi mergând la bibliotecă. 

Dr. Belton, expert în studierea impactului pe care îl au emoţiile asupra comportamentului şi învăţării, susţine că plictiseala ar putea fi un „sentiment neconfortabil” şi că societatea „a dezvoltat aşteptarea de a fi mereu ocupat şi stimulat”. Dar ea avertizează că dezvoltarea creativităţii „implică capacitatea de a dezvolta un stimul intern”. 

„Natura are oroare de vid şi noi încercăm să îl umplem. unii tineri care nu au resursele interioare pentru a face faţă plictiselii într-un mod creativ ajung să se suite în maşină pentru a se plimba”, a explicat Belton. 

Cercetătoarea, care anterior a studiat impactul televiziunii şi a video-urilor asupra modului în care scriu copiii a mai declar şi că „atunci când copiii nu au nimic de făcut, dau imediat drumul la TV, la computer, deschid telefonul sau orice alt dispozitiv cu ecran. timpul pe care ei îl petrec în acest fel a crescut. Dar copiii au nevoie să petreacă timp în care să stea şi să-şi imagineze, să îşi urmărească propriile procese de gândire sau să asimileze experienţe prin joacă sau prin observarea lumii din jur”. 

Sursa: BBC

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cum se împerechează caracatițele: un braț care găsește și fertilizează femela
Cum se împerechează caracatițele: un braț care găsește și fertilizează femela
Ce se întâmplă în creierul oamenilor care folosesc Inteligența Artificială în fiecare zi?
Ce se întâmplă în creierul oamenilor care folosesc Inteligența Artificială în fiecare zi?
De ce unii oameni dispar fără explicații (ghosting explicat științific)
De ce unii oameni dispar fără explicații (ghosting explicat științific)
Senzori cât un fir de păr ar putea detecta cancerul înainte să apară pe analize
Senzori cât un fir de păr ar putea detecta cancerul înainte să apară pe analize
Un eveniment de acum 4.200 de ani ar fi contribuit la prăbușirea Vechiului Regat Egiptean
Un eveniment de acum 4.200 de ani ar fi contribuit la prăbușirea Vechiului Regat Egiptean
Ce ar trebui să mâncăm la fiecare vârstă și cum se schimbă nevoile nutriționale de-a lungul vieții
Ce ar trebui să mâncăm la fiecare vârstă și cum se schimbă nevoile nutriționale de-a lungul vieții
Ziua din săptămână în care nu trebuie niciodată să luăm deciziile importante
Ziua din săptămână în care nu trebuie niciodată să luăm deciziile importante
12 aprilie, Ziua Mondială a Aviaţiei şi Ziua Cosmonauticii. Când omul a ajuns în spaţiu
12 aprilie, Ziua Mondială a Aviaţiei şi Ziua Cosmonauticii. Când omul a ajuns în spaţiu
MESAJE de PAȘTE 2026. Urări speciale pentru cei mai dragi oameni din viața ta
MESAJE de PAȘTE 2026. Urări speciale pentru cei mai dragi oameni din viața ta
De ce noul Wi-Fi „super-rapid” nu este chiar așa de performant pe cât am crede?
De ce noul Wi-Fi „super-rapid” nu este chiar așa de performant pe cât am crede?
Cercetătorii au creat o bacterie capabilă să distrugă tumorile de la interior
Cercetătorii au creat o bacterie capabilă să distrugă tumorile de la interior
Meteorologii au anunțat cum va fi vremea de 1 Mai
Meteorologii au anunțat cum va fi vremea de 1 Mai
Hotelurile din Europa renunță la o practică foarte iubită de turiști
Hotelurile din Europa renunță la o practică foarte iubită de turiști
De ce ne comportăm diferit noaptea: explicațiile psihologiei și antropologiei
De ce ne comportăm diferit noaptea: explicațiile psihologiei și antropologiei
O enigma neelucidată: Cum a ajuns Iancu Kalinderu confidentul regelui Carol I și omul cel mai influent din România?
O enigma neelucidată: Cum a ajuns Iancu Kalinderu confidentul regelui Carol I și omul cel mai influent din România?
Semne că ești epuizat emoțional, nu doar obosit
Semne că ești epuizat emoțional, nu doar obosit
Semne că telefonul îți afectează concentrarea (chiar și atunci când nu îl folosești)
Semne că telefonul îți afectează concentrarea (chiar și atunci când nu îl folosești)
Poluarea luminoasă a crescut cu 16% la nivel mondial în doar 9 ani, dar schimbările nu sunt uniforme
Poluarea luminoasă a crescut cu 16% la nivel mondial în doar 9 ani, dar schimbările nu sunt uniforme