De ce devenim alergici?

Atunci când particulele de polen sau anumite mâncăruri pătrund în corp, ele poartă numele de antigeni. Dacă corpul uman este sensibil la aceste particule, atunci el le va confunda cu invadator periculos. În acest caz, chiar dacă sensibilitatea nu garantează că vom deveni alergici, particulele devin ceea ce noi cunoaştem drept alergen. 

• Insula din Grecia cu mai mulți oameni de 90 de ani decât orice alt loc din…
• O țară din Europa face pregătiri în caz de război cu Rusia

Alergenii determină corpul uman să producă anticorpul imunoglobulina E, sau IgE. Anticorpii sunt utilizaţi pentru a identifica şi distruge invadatorii periculoşi. Din nefericire, anticorpii IgE eliberează şi histamină şi alte chimicale care pot crea o reacţie alergică. 

Dar ce anume îi determină pe unii oameni să devină sensibili la aceşti antigeni care plutesc în aer? 

Oamenii de ştiinţă nu sunt foarte siguri, dar au câteva idei. 

Dr. Christine Cole Johnson, a studiat alergiile încă din anii `80, iar echipa de cercetare coordonată de ea a fost prima care a constatat că cei care, în primii ani de viaţă, au un animal de companie, au mai puţine şanse de a deveni alergici. 

Ultima sa cercetare sugerează că dezvoltarea alergiilor debutează chiar mai devreme de atât. Mai exact, ea a constatat că bebeluşii născuţi prin cezariană sunt de 6 ori mai sensibili la acarieni decât bebeluşii născuţi pe cale naturală. Mai mult, cercetarea a subliniat că acelaşi fenomen s-a observat şi în ceea ce priveşte sensibilitatea la alergenii din părul de pisică sau câine. 

Bebeluşii născuţi prin cezariană au un microbiom diferit în tractul gastrointestinal. În pântecul mamei, feţii sunt sterili. Atunci când ies prin canalul naşterii, ei sunt expuşi la populaţia de bacterii din vaginul mamei şi la microbiomurile gastrointestinale. Prin această expunere, propriul lor sistem imunitar învaţă diferenţa dintre bacteriile bune şi cele rele, adică diferenţiază bacteriile utile de cele pe care trebuie să le înlăture. 

Bebeluşii născuţi prin cezariană, au în intestin bacterii care seamănă mai mult cu microbiomul de pe pielea mamei. Ulterior, bacteriile digestive vor ajunge la un nivel normal, însă această întârziere ar putea să dureze suficient de mult încât expunerea la alergeni să se transforme într-o sensibilitate pe termen lung. 

Dar aceasta este doar una dintre posibilele cauze ale alergiilor. 

Colega lui dr. Johnson, dr. Haejin Kim, studiază rolul pe care îl joacă genetica în alergii. 

Cel mai recent studiu al lui Kim a constatat că sensibilitatea la alergii este de trei ori mai mare la copiii afro-americani, comparativ cu caucazienii. Mai mult, s-a observat că un copil afro-american care are un părinte alergic, are de două ori mai multe şanse de a fi sensibilizat la un alergen de mediu, comparativ cu un afro-american ai căror părinţi nu suferă de alergii. Aceste constatări sugerează că alergiile ar putea fi genetice. 

Totuşi, alergiile nu pot fi privite ca boli care sunt moştenite 100%. „Nu există o singură genă pentru alergii sau astm. Probabil că este vorba de o combinaţie de mai multe gene care interacţionează cumva cu mediul”, a explicat Kim. 

Într-un alt studiu, dermatologul Jonathan Silverberg a descoperit că, în Statele Unite, copii născuţi aici un risc de două ori mai mare de a dezvolta alergii comparativ cu cei născuţi pe alte teritorii, dar care au devenit ulterior rezidenţi în SUA. 

Silverberg a demarat cercetările după ce a constatat că, la clinica lor, vedeau tot mai mulţi copii născuţi pe alte continente care dezvoltau alergii mult mai târziu în viaţă, comparativ cu cei născuţi în SUA. Astfel, ei au observat şi că minorii născuţi pe alte continente, dar care erau deja rezidenţi ai SUA de peste 10 ani, erau mai predispuşi la alergii, comparativ cu restul copiilor care locuiau în Statele Unite de doar câţiva ani. 

Oamenii de ştiinţă ştiu că expunerea la mediu joacă un rol important în dezvoltarea alergiilor, având în vedere că un om nu poate deveni sensibil la ceva la care nu a fost expus niciodată. Dar, în trecut, oamenii de ştiinţă s-au concentrat asupra alergenilor din aer, precum polenul  şi au neglijat alte expuneri la mediu, alţi factori ca de pildă infecţii determinate de clima sau dieta. 

„Cercetările indică faptul că în SUA experimentăm ceva care pare să îi facă pe oameni sensibili la bolile alergice”, a declarat Silverberg. 

Este greu să tragem concluzii din acest gen de studii, este de părere Silverberg. Dar, în cele din urmă, dacă aflăm de unde vin alergiile vom putea găsi o cale prin care să le prevenim. 

Sursa: CNN