Bombardaţi de ştiri: 5 efecte nocive ale afluxului de informaţii

Ştirile acţionează asupra minţii aşa cum zahărul ne afectează corpul. Ştirile sunt uşor de digerat. Media ne hrăneşte cu bucăţi mici de materiale lipsite de importanţă, care nu necesită o gândire profundă. Totuşi, din cauza „porţiilor” mici, mulţi dintre noi nu ajung la saturaţie. Spre deosebire de cărţi şi articole lungi (care necesită gândire), putem înghiţi cantităţi nelimitate de frânturi de ştiri, un fel de bomboane pentru minte. Aşa cum acum 20 de ani am început să ne dăm seama cât de nocive pot fi unele aliment, astăzi realizăm că şi ştirile pot avea un astfel de efect. 

Iată cinci motive pentru care trebuie să învăţăm să filtrăm mai bine informaţiile şi să ne alegem cu atenţie sursele de ştiri:

• Câți bani au strâns țările și organizațiile prezente la COP28 pentru eradicarea bolilor tropicale
• „Distrugerea mediului înconjurător, o ofensă împotriva lui Dumnezeu”. Mesajul Papei Francisc pentru COP28

1. Ştirile sunt toxice pentru corp

Ele declanşează constant sistemul limbic. Poveştile care stârnesc panică determină eliberarea unor cascade de glucocorticoid (cortizol). Acest lucru dereglează sistemul imunitar şi inhibă eliberarea hormonului de creştere. Cu alte cuvinte, corpul celui care se confruntă cu astfel de ştiri se află într-o stare de stres cronic. Nivelul crescut de glucocorticoid afectează digestia, creşterea (celulelor, a părului a oaselor), promovând nervozitatea şi infecţiile. Celelalte efecte secundare posibile includ frica, agresivitate şi desensibilizare.

2. Ştirile fac ca rata greşelilor cognitive să crească

Mai exact, ştirile o hrănesc pe mama tuturor greşelilor cognitive: confirmarea prejudecăţilor. Cândva magnatul american Warren Buffett a declarat: „Cel mai bine, omul se pricepe la interpretarea noilor informaţii astfel încât concluzia lor anterioară să rămână intactă”. Ştirile exacerbează această tendinţă, iar noi devenim predispuşi la excesul de încredere, începem să luăm decizii riscante şi să judecăm greşit oportunităţile. 

3. Ştirile inhibă gândirea

Gândirea necesită concentrare iar aceasta la rândul său are nevoie de timp neîntrerupt. Ştirile sunt create în aşa fel încât să întrerupă procesul de gândire. Ele sunt ca nişte viruşi care fură atenţia pentru scop propriu. Astfel, ştirile ne fac să gândim superficial. 

Mai mult, ştirile pot afecta sever memoria. Există două tipuri de memorie: cea de lungă durată şi memoria de lucru care este limitată la o anumită cantitate de informaţii. Atunci când noi vrem să înţelegem o informaţie, aceasta trebuie să treacă de memoria de lucru, către cea pe termen lung. Dacă pasajul dintre cele două tipuri de memorie este întrerupt, nimic nu trece de el. Un studiu realizat în 2001 de doi canadieni a demonstrat că înţelegerea scade pe măsură ce numerele de link-uri dintr-un document cresc. De ce? Pentru că de fiecare dată când apare un nou link, creierul trebuie să aleagă dacă să apese sau nu pe link, o acţiune care distrage atenţia. 

4. Ştirile funcţionează ca un drog

Pe măsură ce poveştile se dezvoltă, noi vrem să aflăm care le este finalul. Cu sute de poveşti arbitrare în minte, intensitatea dorinţei de a afla cum se termină lucrurile creşte şi este greu de ignorat. 

Înainte, oamenii de ştiinţă credeau că toate conexiunile din jurul celor 100 de miliarde de neuroni din creier se fixează până ajungem la maturitate. Acum, ştim că acest lucru nu este adevărat căci conexiunile vechi sunt înlocuite periodic de unele noi. Cu cât consumăm mai multe ştiri, cu atât exersăm mai mult circuitele neuronale dezvoltate pentru multitasking şi le ignorăm pe cele folosite pentru concentrare şi citit profund. 

5. Ştirile ne fac să devenim pasivi

În mare parte, ştirile sunt despre lucruri pe care omul de rând nu le poate schimba. Repetarea zilnică a acestor ştiri despre evenimente pe care noi nu le putem schimba, ne face să devenim pasivi.