Mormintele unor războinici celţi au fost descoperite în Dolj

Arheologii de la Muzeul Olteniei din Craiova se află la cea de treisprezecea campanie de cercetări arheologice în localitatea doljeană Desa, la punctul „Castraviţa”.

Cercetările au început în luna august, iar după două zile de săpături arheologii au descoperit două morminte de incineraţie ale unor războinici celţi, acest fapt indicând că în zona respectivă au locuit celţi din tribul scordiscilor în a doua Epocă a Fierului, aproximativ în perioada dintre anii 200 î.e.n – 80 î.e.n.

• Practici medievale într-un spital: sute de copii, infectați cu HIV după ce au fost refolosite seringi
• Un film pierdut al lui Georges Méliès, părintele cinematografiei moderne, a fost regăsit după 100 de…

„Artefactele depuse ca ofrandă în aceste morminte se compun din: butoni de centură, un cuţit de bărbierit, o brăţară de mână, o zăbală de cal şi, cele mai importante piese, două spade în teacă, îndoite conform ritualului, precum şi două piese de scut – partea centrală, metalică, a scuturilor care, de regulă, erau confecţionate din lemn. Dacă e să ne uităm un pic în Antichitate, e foarte posibil ca această cetate romană să fi fost amplasată aici tocmai pentru a împiedica incursiunile deja făcute de aceşti războinici celţi în teritoriu roman aflat la sud de Dunăre”, a declarat Florin Ridiche, directorul Muzeului Olteniei.

La cercetări participă profesori şi studenţi de la Universitatea din Craiova de la Departamentul de Istorie şi Relaţii Internaţionale.

Arheologii folosesc scanarea geofizică a sitului şi un detector de metale profesional, investiţii făcute de Consiliul Judeţean Dolj.

Obiectele descoperite în cele două morminte arată că persoanele îngropate aveau un statut social deosebit, probabil membri ai aristocraţiei militare conducătoare.

„De exemplu, această zăbală, de tip candară, este specifică Fierului Târziu, adică 150 î.e.n. Ei (n.r. – celţii) erau purtătorii unei civilizaţii a fierului foarte avansată şi obişnuiau să se îngroape cu tehnica de luptă, cu armamentul din dotare. Nu de puţine ori aceste morminte erau profanate tocmai pentru aceste obiecte”, a declarat profesorul Petre Gherghe de la Universitatea din Craiova.

În ultimii 12 ani, de când se fac săpături la punctul „Castraviţa” aflat pe malul Dunării, au fost descoperite cele mai vechi morminte de incineraţie din sud-estul Europei, cel mai vechi castru din piatră ridicat pe teritoriul Olteniei, încă din vremea împăratului roman Domiţian, dar şi un tezaur cu monede din aur, datat în secolul al XIX-lea.

Sursa: Mediafax