Secretul minţii geniale a lui Einstein? Un creier “bine legat”

Emisferele dreaptă şi stângă ale creierului genialului fizician erau legate una de cealaltă într-un mod neobişnuit de solid, arată un studiu recent care a cercetat caracteristicile unei zone numite corpul calos, un mănunchi de fibre nervoase care conectează cele două jumătăţi ale creierului, facilitând comunicarea inter-emisferică. Descoperirile au fost publicate în jurnalul Brain.

Studiul a fost condus de Weiwei Men, de la East China Normal University, care a dezvoltat o nouă tehnică pentru a studia corpul calos, bazată pe măsurarea şi atribuirea de coduri de culoare grosimilor variabile ale subdiviziunilor corpului calos, de-a lungul traseului acestuia, acolo unde fibrele nervoase trec de la o emisferă cerebrală la alta.

• Practici medievale într-un spital: sute de copii, infectați cu HIV după ce au fost refolosite seringi
• Un film pierdut al lui Georges Méliès, părintele cinematografiei moderne, a fost regăsit după 100 de…

Grosimea indică numărul de fibre care trec dintr-o parte în alta şi, deci, arată “cât de bine” sunt conectate cele două emisfere în diferite zone, asociate cu diferite funcţii.

Această tehnică a pemis măsurarea şi compararea caracteristicilor creierului lui Einstein cu caracteristicile creierelor altor persoane: 15 bărbaţi în vârstă şi 52 de bărbaţi care aveau vârsta pe care o avea Einstein în 1905. În acest an – „anul miraculos”, cum este denumit în istoria ştiinţelor – Einstein, în vârstă de numai 26 de ani, a publicat 4 articole care au contribuit semnificativ la fundamentarea fizicii moderne şi au schimbat viziunea noastră despre spaţiu, timp, masă şi energie.

Cercetătorii au constatat că Einstein avusese conexiuni mai extinse între anumite porţiuni ale emisferelor cerebrale, comparativ atât cu bărbaţi mai vârstnici, cât şi cu cei mai tineri.

Cercetările s-au bazat pe fotografiile de înaltă rezoluţie ale interiorului creierului lui Einstein, publicate anul trecut.

Tehnica dezvoltată de cercetătorii chinezi este importantă şi din alt punct de vedere: ea ar putea fi utilizată de specialişti pentru a studia conexiunile interne ale creierului, importante pentru funcţionarea lui.

Sursa: Science Daily