Prima pagină D:News

Adio, chelie? Cercetătorii au folosit prepuţurile unor bebeluşi pentru a dezvolta o tehnică promiţătoare împotriva pierderii părului (VIDEO)

Redactia Descopera.ro | 10.22.2013 | ● Vizualizări: 461
Autorul noii cercetări este Angela Christiano, un genetician specializat în păr şi totodată profesor de dermatologie la Columbia University Medical Center.     + zoom
Galerie foto (1)

Oamenii de ştiinţă au descoperit o nouă metodă prin care să facă părul să crească, despre care afirmă că va duce la tratamente mai eficiente împotriva calviţiei.

Până acum, tehnica a fost testată doar pe şoareci, însă cercetătorii au reuşit să o folosească cu succes pentru a creşte păr pe piele umană ataşată pe aceste animale. Dacă cercetarea va fi încununată cu succes, spun oamenii de ştiinţă, ea va duce la un tratament pentru pierderea părului care este mai eficient şi mai util oamenilor decât tratamentele existente sau transplanturile de păr.

Metodele folosite în prezent nu sunt foarte utile femeilor, însă un tratament bazat pe noua tehnică dezvoltată de cercetători ar putea fi, spun cercetătorii în studiul publicat în jurnalul Proceedings of the National Academy of Sciences.

În prezent, transplanturile de păr mută un folicul de păr din spatele capului în faţa capului, mutând părul, dar fără a creşte cantitatea de păr. Procedura poate dura opt ore şi lasă o cicatrice pe spatele capului. Noua tehnică ar duce la prelevarea unei porţiuni mai mici de celule din scalp, ce joacă un rol în formarea părului, le-ar cultiva în laborator pentru a le multiplica şi apoi le-ar injecta înapoi în capul pacientului pentru a umple locurile din care părul e pe cale de dispariţie sau în care este deja absent. Aşadar, în loc să mute părul dintr-un loc în altul, noua procedură ar adăuga păr pe scalpul pacientului.



Autorul noii cercetări este Angela Christiano, un genetician specializat în păr şi totodată profesor de dermatologie la Columbia University Medical Center. Dr. Christiano este pasionată de ştiinţa părului ca urmare a propriilor experienţe la începutul carierei, deoarece suferă de o formă de calviţie cunoscută sub numele de „alopecia areata”. Deşi are foarte mult păr în partea din faţă a capului, ea îşi pierde periodic părul din spatele capului.

La mijlocul anilor '90, cercetătoarea a trimis fotografii ce înfăţişau zonele din care îşi pierduse părul către cercetători din Pakistan, sperând că suferinţa ei îi va convinge să colaboreze cu ea la studierea unor boli genetice rare care îi făcea pe oameni să-şi piardă complet părul. Strategia a funcţionat, iar în colaborare cercetătorii au identificat gena responsabilă. În studiile ulterioare, Dr. Christiano şi colegii săi au identificat mai multe gene care joacă un rol important în alopecia areata.

În acest studiu, Dr. Christiano a lucrat cu cercetători de la Universitatea Durham din Marea Britanie. Cercetătorii s-au concentrat asupra papilelor dermice, grupuri de celule aflate la baza foliculilor de păr care dau naştere foliculilor. Cercetătorii ştiu de mai bine de 40 de ani că aceste celule pot fi transplantate între rozătoare pentru a stimula apariţia unor noi fire de păr. Celulele din papile au capacitatea de a reprograma celulele dermale înconjurătoare pentru a le stimula să producă foliculi de păr.

Totuşi, celulele umane, crescute în culturi, îşi pierd în mod misterios abilitatea de a stimula formarea foliculilor de păr. Cercetătorii au trecut peste acest hotar dificil afunci când şi-au dat seama că ar putea creşte celulele într-un mod greşit.

Unul dintre colegii lui Dr. Christiano, Dr. Colin Jahoda de la Universitatea Durham, a observat că papilele de la rozătoare se adunau în grupuri în culturile din laborator, însă celulele umane nu făceau acest lucru. El s-a gândit că grupurile ar putea fi importante. Aşadar, în loc să încerce să crească celulele în modul obişnuit, el a apelat la o altă metodă. 

Noua tehnică a făcut diferenţa. Se pare că celulele aveau nevoie să se atingă reciproc în trei dimensiuni, nu doar în două dimensiuni, pentru a trimite şi primi semnalele necesare pentru a induce formarea părului.

Cercetătorii au luat celule papilă de la şapte bărbaţi care erau supuşi unor transplanturi de păr, le-au crescut cu ajutorul noii metode şi apoi le-au injectat în piele umană ce fusese grefată pe şoareci. Nu era vorba despre orice fel de piele umană: pentru a testa cu adevărat ideea, cercetătorii au făcut grefe dintr-un tip de piele care este, de regulă, 100% lipsită de păr — prepuţuri obţinute de la bebeluşi circumcişi. Dacă tehnica reuşea să crească păr pe prepuţ, s-au gândit cercetătorii, cu siguranţă ar reuşi să crească păr pe capul unei persoane.

Într-adevăr, pe cinci din cele şapte grefe au apărut noi foliculi de păr, iar testele au arătat că erau foliculi de oameni, nu de şoareci.

Succesul este încurajator, însă este doar un prim pas, cauţionează Dr. Christiano. „Momentan obţinem doar puţin păr”, a explicat specialista.

Acum cercetătorii vor să afle de ce, în celulele papilă care au produs foliculii de păr, erau activate doar 22% din genele care funcţionează în mod normal în aceste celule.

„Am fost surprinşi să vedem cât de puţine gene erau active. Credeam că este nevoie de mai multe”, a spus dr. Christiano. Cercetătoarea crede că activarea mai multor gene ar putea duce la generarea mai multor fire de păr sau a unor fire de păr de calitate superioară.

Colin Jahoda, coautor al studiului, afirmă că este nevoie de mai multe studii înainte ca metoda să poată fi folosită pe oameni. Cu toate acestea, cercetătorul afirmă că rezultatele sunt foarte încurajatoare.

Surse: New York Times, LA Times, AFP

ASCULTĂ CE GÂNDEȘTI