Aceasta este concluzia unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Portsmouth, care au descoperit că acelaşi lucru este valabil indiferent dacă muzica este una ritmată sau una mai lentă. Cercetarea este publicată în ediţia din luna octombrie a jurnalului Experimental and Clinical Psychopharmacology.
Psihologii Lorenzo Stafford şi Hannah Dodd relatează că, în experimentul lor, „muzica provoca o nepotrivire între nivelul de alcool, aşa cum era măsurat în respiraţie, şi tăria alcoolului, aşa cum era ea percepută de băutoare”. Cu alte cuvinte, muzica le făcea pe femei să nu îşi dea seama cât de mult se îmbătaseră.
Studiul a fost efectuat pe 45 de femei cu vârste cuprinse între 18 şi 28 de ani. Toate femeile erau consumatoare regulate de băuturi pe bază de votcă. Fiecare dintre femei fusese chemată în mod individual la laboratorul de teste al departamentului de psihologie, unde li s-a oferit un pahar conţinând 275 ml de WKD, o băutură aromată pe bază de votcă populară în Marea Britanie.
După ce au luat două înghiţituri şi au evaluat băutura, femeile au fost instruite să consume toată băutura în timp ce urmăreau un DVD cu The Blue Planet, un documentar despre istoria oceanelor. Unele femei urmăreau documentarul în tăcere, altele în timp ce ascultau o melodie de tip dance contemporană (cântecul Stress al formaţiei Justice).
„Muzica fusese modificată cu ajutorul aplicaţiei software BestPractice pentru a fi lentă – 85 bpm – sau rapidă – 142 bpm”, scriu cercetătorii în studiul publicat. Astfel, femeile făceau parte din una din trei categorii – urmăreau documentarul fără muzică, cu muzică lentă sau cu muzică rapidă.
Folosind un cronometru, cercetătorii au măsurat exact cât a durat pentru fiecare femeie să-şi bea băutura. După ce au golit paharul, femeile au fost rugate să evalueze băutura şi să-şi descrie starea.
Cercetătorii au descoperit diferenţe notabile între participantele care ascultau muzică şi cele care nu ascultau muzică în timp ce beau paharul. Diferenţa cea mai evidentă era că femeile terminau băutura mai repede atunci când muzica se auzea în fundal, indiferent că era lentă sau rapidă.
Cele care nu ascultau muzică reacţionau la alcool în moduri previzibile. Starea lor negativă s-a atenuat pe măsură ce nivelul de alcool din respiraţie a crescut, astfel că băutura le relaxa sau le îmbunătăţea starea de spirit.
Acest lucru nu s-a observat, însă, în rândul participantelor care ascultau muzică. Cercetătorii suspectează că melodia folosită în cadrul experimentului acţiona astfel încât să „atenueze o parte din efectul sedativ al alcoolului”.
Cu alte cuvinte, e mai puţin probabil să simţiţi senzaţia de relaxare dorită dacă auziţi muzică zgomotoasă în jurul dumneavoastră.
„Capacitatea muzicii de a reduce acest efect de relaxare ar putea fi motivul pentru care tăria alcoolului era apreciată ca fiind mai slabă decât era de fapt”, scriu cercetătorii, „ceea ce stimulează consumul mai rapid”.
Studiul este unul mic şi este limitat la un singur sex (deşi cercetătorii subliniază că nu există niciun motiv ca efectele descoperite să nu fie similare şi în cazul bărbaţilor). Cu toate acestea, cercetarea sugerează că atmosfera înc are oamenii socializează ar putea reprezenta un factor catalizator pentru consumul excesiv de alcool.
Aşadar, dacă sunteţi într-un club şi nu vă simţiţi „ameţiţi”, nu comandaţi altă băutură. Mai degrabă, ieşiţi puţin afară. Aţi putea fi surprinşi de propria stare de ebrietate.
Sursa: PS Mag