Sărăcia în copilărie afectează funcţionarea creierului la maturitate

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Studiul arată că subiecţii care, la vârsta de 9 ani, trăiau în familii cu venituri mici prezentau, la vârsta de 24 de ani, o activitate mai intesnă într-o zonă cerebrală numită amigdala, regiune implicată în controlul fricii şi al altor emoţii negative. Aceiaşi participanţi prezentau o activitate mai scăzută în cortexul prefrontal, regiune despre care se crede că ar interveni, de asemenea, în controlul emoţiilor negative.
Rezultatele studiului, realizat de cercetători de la 4 universităţi americane (University of Illinois – Chicago, Cornell University, University of Michigan şi University of Denver) au fost publicate în Proceedings of the National Academy of Sciences.

Disfuncţiile la nivelul amigdalei şi al cortexului prefrontal au fost corelate cu probleme precum depresia, anxietatea, impulsurile agresive şi abuzul de droguri şi alcool, spun cercetătorii.

• Câți kilometri are cel mai lung pod din lume și în cât timp poate fi traversat…
• Incident medical fără precedent la bordul ISS: Un astronaut NASA a rămas brusc fără voce

Se cunoaşte faptul că efectele negative ale sărăciei pot da naştere unei întregi cascade de factori de risc, punând copiii în pericolul de a dezvolta, la vârsta adultă, diverse afecţiuni fizice şi psihice.

Până acum, însă, nu se ştia că sărăcia îndurată în copilărie poate afecta funcţionarea creierului, mai ales în ceea ce priveşte controlul emoţiilor; acest studiu este primul care stabileşte o asemenea corelaţie.

Cei 49 de subiecţi examinaţi făceau parte dintr-un studiu longitudinal asupra problemei sărăciei în copilărie; aproximativ jumătate dintre ei proveneau din familii cu venituri mici.

Activitatea cerebrală a participanţilor a fost investigată cu ajutorul rezonanţei magnetice funcţionale, în vreme ce aceştia realizau anumite sarcini ce implicau controlul emoţiilor. Subiecţilor li s-a cerut să îşi suprime emoţiile negative în vreme ce priveau anumite imagini, folosind o strategie cognitivă de adptare; cercetătorii au putu astfel estima gradul în care o perspoană poate suporta stresul şi emoţiile negative în viaţa de zi cu zi.

Factori de stres cronic îndurat în copilărie şi adolescenţă  (datorat unor elemente precum locuirea în condiţii precare, supraaglomerarea locuinţei, zgomotul)  sau evenimentele familiale stresante (certurile în familie, violenţa ori despărţirea familiei) afectează funcţionarea cortexului prefrontal din perspectiva controlului emoţiilor, au constatat autorii studiului.

Sursa: Science Daily / Foto: Hepta