Home » D:News » De ce apreciază femeile mai mult decât bărbaţii îngheţata, ciocolata şi dulciurile? Cercetătorii au descifrat misterul

De ce apreciază femeile mai mult decât bărbaţii îngheţata, ciocolata şi dulciurile? Cercetătorii au descifrat misterul

De ce apreciază femeile mai mult decât bărbaţii îngheţata, ciocolata şi dulciurile? Cercetătorii au descifrat misterul
Publicat: 29.11.2013
O genă asociată cu obezitatea, din cauza căreia îngheţata şi dulciurile par a fi mai gustoase, făcându-le pe femei să aprecieze aceste alimente mai mult decât bărbaţii, a fost descoperită de oamenii de ştiinţă canadieni, informează dailymail.co.uk.

Oamenii de ştiinţă sunt de părere că descoperirea acestei gene ar însemna faptul că oamenii nu sunt cu adevărat vinovaţi de alegerile alimentare deficitare pe care le fac. Totodată, descoperirea ar putea explica parţial mecanismul de declanşare a obezităţii.

Spre deosebire de culpabilizarea persoanelor obeze pentru obiceiurile alimentare deficitare, cercetătorii canadieni spun că obezitatea este cauzată de o predispoziţie genetică, de stresul ambiant şi de sănătatea emoţională.

Ei au descoperit o variaţie genetică – alelă – care regularizează sinteza de dopamină, supranumită „hormonul plăcerii”.

Studiul, publicat în revista Appetite, ar putea reprezenta un important pas făcut în prevenirea şi tratarea obezităţii.

Profesorul Michael Meaney, de la Universitatea McGill din Montreal, coordonatorul studiului, a spus: „În termeni mai largi, am descoperit că obezitatea este produsul geneticii, al dezvoltării timpurii şi al circumstanţelor”.

El şi colegii săi au testat 150 de copii în vârstă de patru ani, într-un proiect realizat pe mame suferind de depresie, o afecţiune care le împiedica să interacţioneze cu copiii lor.

Cercetătorii au monitorizat şi femei însărcinate – unele dintre ele sufereau de depresie sau trăiau în sărăcie -, alături de copiii lor, de la naştere şi până la vârsta de 10 ani.

Celor 150 de copii le-a fost oferită câte o gustare şi le-a fost dată posibilitatea de a alege între alimente sănătoase şi alimente nesănătoase.

Mamele participante au completat şi ele un chestionar despre obiceiurile alimentare ale copiilor lor.

Am descoperit faptul că o variaţie a genei care regularizează activitatea dopaminei, substanţa ce reglează răspunsul unui individ faţă de alimentele gustoase, a prezis cantitatea de alimente «de consolare» – preparate foarte dulci precum îngheţată, bomboane şi prăjituri – selectată şi mâncată de copii. Acest efect a fost deosebit de important în cazul fetelor, la care am descoperit că erau purtătoare ale alelei genetice ce scade funcţia dopaminei„, a spus Patricia Silveira, participantă la realizarea studiului.

„Un aspect şi mai important este acesta: cantitatea de alimente de consolare mâncată în timpul testelor de copiii de 4 ani a prezis greutatea corporală pe care fetiţele au avut-o apoi la vârsta de 6 ani. Cercetările noastre arată că genetica şi sănătatea emoţională se combină pentru a determina consumul de alimente care cauzează obezitate. Următorul pas va consta în a-i identifica pe copiii vulnerabili, întrucât ar putea exista anumite metode de prevenire a bolii şi de consiliere în fazele incipiente ale obezităţii„, a adăugat profesorul Meaney.

Surse: Mediafax, Daily Mail

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Ce este ura și de ce apare?
Ce este ura și de ce apare?
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem