Ai accepta să fii infectat cu gripă pentru 3.000 de dolari? Acesta este cel mai nou experiment al cercetătorilor americani

Acest lucru ar putea suna bizar, însă acest tip de cercetare neobişnuită reprezintă un pas important în efortul de creare a unui vaccin antigripal mai bun. Se pare că modul în care corpul uman se luptă cu gripa este încă un mister pentru cercetători.

„Vaccinurile funcţionează, dar am putea obţine rezultate chiar mai bune”, afirmă dr. Matthew Memoli de la National Institutes of Health, coordonatorul acestui studiu ce are ca obiectiv infectarea a peste 100 de adulţi în cursul anului viitor.

• O nouă metodă de fraudă face ravagii: Infractorii se dau drept angajați bancari
• Cum a justificat o mamă faptul că și-a tatuat copiii minori în mod repetat?

Totuşi, v-aţi putea întreba: „deja se înregistrează o epidemie de gripă, de ce nu sunt studiate persoanele deja îmbolnăvite?”. Răspunsul este simplu: în acel caz cercetătorii nu ar putea măsura modul în care reacţionează sistemul imunitar în cadrul fiecărui pas al infecţiei, începând cu prima expunere la virus.

Experimentul este foarte serios; în cele din urmă, gripa ucide anual mii de americani. Din motive de siguranţă, Memoli a ales o doză care produce simtopme uşoare şi moderate, iar printre voluntarii acceptaţi în cadrul studiului se numără doar persoane sănătoase şi cu vârstă mai mică de 50 de ani.

De asemenea, pentru a evita răspândirea virusului, participanţii trebuie să petreacă nouă zile în carantină într-o secţie specială, izolată, a spitalului NIH, unde specialiştii le monitorizează starea de sănătate. Voluntarii nu sunt lăsaţi să părăsească spitalul până când testele nazale demonstrează că nu mai sunt contagioşi.

Participanţii la studiu primesc aproximativ 3.000 de dolari americani pentru a compensa timpul pierdut.

„Am primit un email de la mama mea în care mă certa pentru că m-am înscris la studiu”, afirmă Daniel Bennett, în vârstă de 26 de ani. „Standardele cercetătorilor sunt ridicate, astfel că nu cred că mă aflu în pericol”,  a adăugat Bennett.

La începutul studiului, Memoli i-a cerut lui Bennett să se întindă pe spate preţ de un minut. „Va avea un gust sărat, iar o parte se va scurge pe gât”, i-a spus Memoli, înainte să-i injecteze în ambele nări o seringă umplută cu milioane de particule microscopice ale virusului gripal ce pluteau în soluţie salină.

Evident, la câteva zile distanţă Bennett prezenta simptomele gripei.

Cea mai bună apărare împotriva gripei este vaccinul anual, însă această soluţie nu este perfectă. De fapt, vaccinul prezintă cel mai mic grad de eficacitate în rândul persoanelor cu vârsta mai mare de 65 de ani, adică exact grupul cel mai susceptibil la gripă, lucru ce se datorează cel mai probabil faptului că sistemul imunitar se slăbeşte pe măsură ce îmbătrânim.

Dacă vor înţelege modul în care corpul adulţilor tineri se luptă cu gripa, oamenii de ştiinţă ar putea identifica ce le lipseşte vârstnicilor vulnerabili, aceste indicii permiţând ulterior dezvoltarea unor vaccinuri mai protectoare pentru toată lumea.

Iată care este miezul problemei. Vaccinul este conceput pentru a creşte nivelul unui anticorp care se luptă cu gripa. Acest anticorp ţinteşte o proteină care serveşte ca manta a virusului, hemaglutinina (ce desemnează H-ul din H1N1, tulpina care a provocat pandemia din 2009).

Totuşi, nu este clar care este nivelul ideal la care trebuie adus anticorpul sau dacă un anumit nivel înseamnă că eşti protejat de îmbolnăvire sau doar că vei face un caz uşor în locul unuia sever.

„Chiar dacă pare uluitor, încă nu ştim acest lucru”, explică dr. Anthony Fauci, şeful National Institute of Allergy and Infectious Diseases. „Am făcut nişte presupuneri că ştim totul despre gripă”, spune Fauci.

Memoli afirmă că simpla ţintire a hemaglutininei nu este suficientă. Deja, unii participanţi la studiu nu s-au îmbolnăvit, în ciuda faptului că aveau un nivel mic al anticorpului, ceea ce ce sugerează că sunt protejaţi de altceva.

Pentru a afla care ar putea fi acest element protector, Memoli a conceput mai întâi în laborator o copie a tulpinei gripale H1N1 şi a pulverizat cantităţi diferite în nările voluntarilor până a identificat doza necesară pentru a stimula apariţia unui caz uşor de gripă. Cercetătorul speră ca, în cele din urmă, să poată testa şi tulpina H3N2, care este mai dură.

Acum, omul de ştiinţă infectează două grupuri: persoane cu un nivel mic al anticorpului şi pe cei cu un nivel mare. Unele persoane au fost vaccinate recent, iar altele nu au fost. Cercetătorul va compara cât de rău se îmbolnăvesc, pentru cât timp sunt contagioşi şi cum reacţionează sistemul lor imunitar.

Acest tip de studiu nu a mai fost efectuat în SUA cu un virus gripal de mai bine de un deceniu, înainte ca oamenii de ştiinţă să beneficieze de instrumente sofisticate care să le permită să măsoare ce se întâmplă.

„Rezultatul studiului va fi o mai bună înţelegere a măsurilor pe care trebuie să le luăm pentru a fi mai protejaţi de gripă”, a explicat dr. John Treanor, un specialist în gripă de la University of Rochester Medical Center ce urmăreşte îndeaproape cercetarea.

Până acum, pacienţii lui Memoli au devenit contagioşi cu o zi sau două înainte să se simtă rău, ceea ce explică de ce gripa se răspândeşte atât de uşor. Memoli a observat o serie de simptome, de la nas înfundat până la câteva zile de febră moderată şi oboseală.

Bennett a avut parte de o gripă lejeră, petrecându-şi timpul studiind, urmărind programele TV şi jucându-se jocuri cu alţi patru participanţi la studiu.

„Tot ce am avut de făcut a fost să citesc şi să mă uit la filme, deci nu a fost aşa groaznic. Chiar a fost o experienţă interesantă să văd cum se fac cercetările”, a concluzionat Bennett.

Sursa: AP