Home » D:News » Previziunile lui Stephen Hawking pentru omenire: ce va face specia noastră în 50 de ani de acum? (VIDEO)

Previziunile lui Stephen Hawking pentru omenire: ce va face specia noastră în 50 de ani de acum? (VIDEO)

Previziunile lui Stephen Hawking pentru omenire: ce va face specia noastră în 50 de ani de acum? (VIDEO)
Publicat: 18.03.2014
Astrofizicianul britanic Stephen Hawking a declarat, weekendul trecut, într-o emisiune de televiziune dedicată Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS), că, peste 50 de ani, oamenii vor trăi pe Lună şi se vor afla în drum spre Marte, considerând că acest secol va fi "cu adevărat o epocă a spaţiului".

În timpul emisiunii de televiziune „Live from Space”, celebrul astrofizician a spus că oamenii vor avea colonii pe Lună „în următorii 50 de ani” şi că alţi oameni vor trăi pe Marte până în anul 2100, informează dailymail.co.uk.

Dacă nu vor fi colonizate alte planete, profesorul Hawking crede că rasa umană se va confrunta cu riscul unei extincţii iminente, întrucât prea mulţi oameni vor trăi pe Terra, iar planeta noastră nu poate să suporte un număr infinit de locuitori.

„Planeta noastră este o lume veche, ameninţată de o populaţie în expansiune şi resurse limitate. Trebuie să anticipăm aceste ameninţări şi să avem un plan B. Dacă vrem ca specia noastră să supravieţuiască în următorii 100 de ani sau în următorii 1.000 de ani, atunci este imperativ să călătorim în negura spaţiului pentru a coloniza lumi noi din cosmos. Dacă vom urma această cale, atunci nu am niciun dubiu că acest secol va rămâne cunoscut în istoria omenirii sub denumirea «Epoca Spaţial㻄, a spus renumitul cercetător britanic, în vârstă de 72 de ani.

Profesorul Hawking a făcut aceste comentarii în timpul emisiunii „Live from Space: Lap of the Planet”, difuzată de postul Channel 4, în timpul căreia astronauţii de pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS) au apărut în direct de pe orbită.

ISS ocupă locul al treilea în topul celor mai strălucitoare obiecte de pe cer, după Soare şi Lună, şi poate fi văzută în nopţile senine sub forma unui punct luminos.

Emisiunea a prezentat telespectatorilor britanici viaţa şi activitatea de zi cu zi a astronauţilor de la bordul ISS.

Într-una dintre intervenţii, astronautul Rick Mastracchio a dezvăluit faptul că vorbeşte foarte des la telefon cu membrii familiei sale: „Petrec mai mult timp la telefon vorbind cu copiii mei acum, faţă de perioada în care mă aflu jos, acolo”.

Emisiunea a prezentat numeroase imagini spectaculoase cu planeta noastră, realizate de pe ISS, care efectuează un ocol complet în jurul Terrei în doar 90 de minute.

Totuşi, imagini din arhivele NASA au prezentat şi părţi mai puţin plăcute din istoria Terrei.

Într-o secvenţă emoţionantă, astronautul american Frank Culberton a vorbit despre coloanele de fum de deasupra Turnurilor Gemene din New York pe vremea când se afla la bordul ISS.

Acele imagini şi înregistrări video şocante au fost realizate de Culbertson în momentul în care astronautul privea prin hublou în jos, neputincios, spre tragedia din New York, pe 11 septembrie 2001.

Primul lui gest a fost acela de a căuta o cameră de filmat. După câteva ore, astronautul a descoperit că un prieten apropiat, pilot de avion, aflat la bordul unuia dintre aeronavele deturnate, se afla pe lista victimelor.

În România, emisiunea „În direct din spaţiu”, care a prezentat viaţa şi activitatea de zi cu zi a astronauţilor de la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale şi care a avut-o ca gazdă pe jurnalista Soledad O’Brien, a fost difuzată în direct în noaptea de vineri spre sâmbătă, de la 02.00 (ora României) de postul National Geographic Channel.

Pe baza transmisiunii în direct, National Geographic Channel va realiza un documentar, care va fi difuzat pe 30 martie.

Stephen Hawking, care se deplasează cu ajutorul unui scaun cu rotile şi comunică prin intermediul unui computer şi a unui sintetizator vocal, a fost diagnosticat cu o maladie neuronală degenerativă (scleroză laterală amiotrofică) la vârsta de 21 de ani, iar medicii i-au spus în acel moment că mai avea de trăit cel mult doi sau trei ani. Ajuns în prezent la vârsta de 72 de ani, Stephen Hawking este unul dintre cei mai apreciaţi oameni de ştiinţă din lume, fiind cunoscut pentru lucrările sale despre găurile negre şi pentru cartea sa „Scurtă istorie a timpului” („A Brief History of Time”), devenită un bestseller internaţional.

Fostul şef al catedrei de matematică de la Universitatea Cambridge, un post deţinut în trecut şi de Isaac Newton, a fost de multe ori criticat în trecut din cauza comentariilor sale despre religie.

Cartea sa intitulată „The Grand Design”, lansată în 2010, a provocat un scandal uriaş în rândul liderilor religioşi, deoarece Hawking susţinea în acest volum că nu este nevoie de o forţă divină pentru a explica apariţia Universului.

Stephen Hawking, renumit pe plan mondial pentru lucrările sale despre univers şi gravitaţie, este autorul volumului „Scurtă istorie a timpului” (publicat şi de Humanitas, în 2004), una dintre cele mai de succes cărţi din literatura ştiinţifică, şi al volumului „George şi cheia secretă a universului” (apărut şi la Humanitas, în 2009).

Stephen Hawking a primit titlul de Comandor al Imperiului Britanic în 1982 şi este membru al Academiei de ştiinţe americane.

Surse: Mediafax, Daily Mail

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Coioții iubesc o singură dată: ce au descoperit oamenii de știință despre monogamie și doliu în lumea animală
Coioții iubesc o singură dată: ce au descoperit oamenii de știință despre monogamie și doliu în lumea animală
Analizele ADN arată cine ar fi fost ultimul șaman siberian
Analizele ADN arată cine ar fi fost ultimul șaman siberian
Carolina Herrera: povestea creatoarei care a transformat eleganța clasică într-un brand global
Carolina Herrera: povestea creatoarei care a transformat eleganța clasică într-un brand global
Venezuela, văzută prin oamenii care i-au modelat istoria: 11 personalități esențiale
Venezuela, văzută prin oamenii care i-au modelat istoria: 11 personalități esențiale
De ce dormitul mai mult în weekend poate fi sănătos?
De ce dormitul mai mult în weekend poate fi sănătos?
De ce oamenii care sforăie nu se trezesc din cauza propriului zgomot?
De ce oamenii care sforăie nu se trezesc din cauza propriului zgomot?
ADN-ul lui Leonardo da Vinci ar putea fi încorporat în arta sa, iar oamenii de știință cred că au reușit să îl extragă
ADN-ul lui Leonardo da Vinci ar putea fi încorporat în arta sa, iar oamenii de știință cred că au reușit să îl extragă
Sute de stele din apropierea Pământului ar putea susține viața
Sute de stele din apropierea Pământului ar putea susține viața
Care este cea mai sigură țară din Europa de Est?
Care este cea mai sigură țară din Europa de Est?
Donald Trump anunță că SUA vor face „ceva în privința Groenlandei, indiferent dacă le place sau nu”
Donald Trump anunță că SUA vor face „ceva în privința Groenlandei, indiferent dacă le place sau nu”
Meteorologii anunță ger în toată țara. Ce temperaturi sunt așteptate?
Meteorologii anunță ger în toată țara. Ce temperaturi sunt așteptate?
Liderii politici din Groenlanda spun clar și răspicat: „Nu vrem să fim americani”
Liderii politici din Groenlanda spun clar și răspicat: „Nu vrem să fim americani”
Țara care și-a schimbat capitala prin decret prezidențial
Țara care și-a schimbat capitala prin decret prezidențial
Oamenii de știință japonezi au construit circuite cerebrale umane în laborator
Oamenii de știință japonezi au construit circuite cerebrale umane în laborator
Cea mai veche dovadă a săgeților otrăvite, dezvăluită în relicve de acum 60.000 de ani
Cea mai veche dovadă a săgeților otrăvite, dezvăluită în relicve de acum 60.000 de ani
Cum ar putea viitoarele misiuni spațiale să contamineze Luna și să distrugă indicii despre originea vieții?
Cum ar putea viitoarele misiuni spațiale să contamineze Luna și să distrugă indicii despre originea vieții?
De ce oamenii din Brazilia pot trăi mai mult de 110 ani?
De ce oamenii din Brazilia pot trăi mai mult de 110 ani?
Meduzele ațipesc la fel ca noi, iar acest lucru ar putea explica originile somnului
Meduzele ațipesc la fel ca noi, iar acest lucru ar putea explica originile somnului