Reprezentanţii Muzeului de Arte Frumoase din Berna se declară uimiţi: ei au moştenit „comoara nazistă” lui Cornelius Gurlitt!

Muzeul elveţian afirmă că a fost „informat printr-un mesaj telefonic şi în scris de Christophe Edel, avocatul lui Cornelius Gurlitt, decedat pe 6 mai 2014”.

Câteva sute de opere de artă, dintre care pânze ale unor pictori celebri, furate de nazişti, au fost descoperite în urmă cu doi ani în reşedinţa din Munchen a lui Gurlitt.

• Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și…
• Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?

Potrivit unui mesaj al avocatului său, „Cornelius Gurlitt a desemnat ca legatar universal al său fundaţia de drept privat care administrează Muzeul de Arte Frumoase din Berna”.

Reprezentanţii muzeului elveţian s-au declarat surprinşi şi extrem de uimiţi de această alegere şi au precizat că nu au „întreţinut niciodată, în niciun moment, niciun fel de relaţie” cu colecţionarul german.

Muzeul recunoaşte însă că această donaţie, a cărei valoare nu a fost precizată, dar care, potrivit presei germane, se cifrează la zeci de milioane de euro şi ar putea atinge chiar 1 miliard de euro, „ridică o serie de întrebări spinoase, mai ales de natură juridică şi etică”.

Administratorii muzeului spun că aşteaptă să consulte mai întâi documentele acestei moşteniri şi să stabilească un prim contact cu autorităţile competente, înainte de a adopta „o poziţie concretă şi factuală”.

Scandalul Gurlitt a izbucnit în noiembrie 2013, prin intermediul unui articol publicat în revista germană Focus, care dezvăluia faptul că o percheziţie efectuată cu 20 de luni înainte, în 2011, în reşedinţa din Munchen a lui Cornelius Gurlitt, a dus la descoperirea a 1.280 de opere de artă, despre care se credea că au fost furate de la familii evreieşti în timpul nazismului.

Acea colecţie includea desene şi, mai ales, picturi semnate de pictori celebri, precum Pablo Picasso, Henri Matisse, Paul Cézanne, Pierre-Auguste Renoir şi Otto Dix. Alte 238 de capodopere, mult mai mult decât se credea iniţial, au fost descoperite ulterior într-un apartament din Salzburg al lui Cornelius Gurlitt.

Cornelius Gurlitt a moştenit colecţia de la tatăl său, Hildebrand Gurlitt, un comerciant cu obiecte de artă care a primit ordin de la Hitler să cumpere şi să vândă aşa-numitele „opere de artă degenerată” pentru a finanţa activităţile naziste din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Hildebrand Gurlitt, decedat în 1956, a fost lăsat să trăiască în libertate de armata americană după război şi a recuperat colecţia descoperită la Hamburg de către Aliaţi.

O anchetă a statului german a arătat că numeroase opere au fost obţinute de muzeele germane şi vândute legal de Al Treilea Reich.

O altă parte a colecţiei a fost achiziţionată de familia Gurlitt înainte de 1930.

La începutul lunii aprilie, Cornelius Gurlitt a încheiat un acord cu statul federal german pentru a restitui moştenitorilor acelor familii de evrei acele picturi care au făcut obiectul spolierilor naziste. Aceste tablouri vor trebui să fie identificate într-un interval de un an.

Conform Muzeului Holocaustului din Statele Unite ale Americii, naziştii şi-ar fi însuşit în jur de 16.000 de opere de artă, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Sursa: Mediafax