Home » D:News » Academicianul român care a descoperit telocitele susţine că acestea ar putea fi folosite şi în regenerarea ficatului

Academicianul român care a descoperit telocitele susţine că acestea ar putea fi folosite şi în regenerarea ficatului

Autor: Marius Comper 05.14.2014
Academicianul român care a descoperit telocitele susţine că acestea ar putea fi folosite şi în regenerarea ficatului
Academicianul Laurenţiu M. Popescu, care a descoperit în 2005 telocitele, a declarat, marţi, că acestea ar putea fi folosite şi în regenerarea hepatică, după ce studii anterioare au arătat că au un rol în refacerea muşchiului cardiac după infarct.

„Am putea spune că, în ultima perioadă, cel mai important pas făcut în studiul telocitelor este reprezentat de descoperirea acestor celule în ficatul uman şi rolul lor în regenerarea hepatică, în contextul în care ficatul este singurul organ din corpul uman care se regenerează cu adevărat„, a declarat, marţi, Laurenţiu M. Popescu, directorul general al Institutului Naţional de Patologie „Victor Babeş” şi academicianul care a descoperit aceste celule în 2005, împreună cu echipa sa de cercetători de la institut.

În ceea ce priveşte infarctul de miocard, cauză majoră a deceselor din întreaga lume, s-a demonstrat recent că telocitele joacă un rol important în regenerarea muşchiului cardiac după infarct. Mai mult, au fost găsite telocite şi în valvele cardiace, ceea ce este extrem de important pentru industria de producere a valvelor cardiace artificiale, a mai spus Laurenţiu M. Popescu, în cadrul unei conferinţe organizate la Institutul „Victor Babeş”.

O altă noutate în cercetarea medicală a telocitelor este dată de scăderea sau chiar dispariţia acestora în cazul anumitor boli, printre care sclerodermia, scleroza multiplă sau psoriazisul.

De asemenea, numărul telocitelor din inimă scade odată cu vârsta, de patru sau cinci ori, la adultul în vârstă faţă de copil, au mai arătat cercetătorii de la Institutul „Victor Babeş”.

Recent, ei au demarat şi o analiză a genelor cromozomiale din telocite, urmare a unui studiu amplu realizat împreună cu cercetatorii chinezi.

„Împreună cu cercetătorii chinezi s-a făcut analiza a aproximativ 4.000 de proteine din telocite şi o analiză a genelor cromozomiale din telocite. Deocamdată sunt în curs de publicare rezultatele asupra cromozomilor de la 1 la 5, din cei 23 de cromozomi ai unei celule”, a precizat academicianul Laurenţiu M. Popescu.

Un proiect româno-chinez de cercetare a rolului telocitelor în tratamentul afecţiunilor pulmonare a primit, în octombrie anul trecut, o finanţare de 5 milioane de yuani (peste 596.000 de euro) în urma câştigării unei competiţii în China, fiind coordonat de academicianul Laurenţiu M. Popescu şi un profesor chinez.

Noile descoperiri în studiul telocitelor au fost realizate de echipa de cercetători de la Institutul „Victor Babeş”, condusă de Laurenţiu M. Popescu, în strânsă cooperare cu cercetători din Germania, China, Italia, Belgia, Polonia, Spania sau SUA.

În ultimele luni, Institutul Naţional de Patologie „Victor Babeş” din Bucureşti a primit sprijin de la Ministerul Educaţiei pentru dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii prin proiectul „Modernizarea infrastructurii INCD Victor Babeş pentru cercetare avansată în medicina celulară şi moleculară-CAMED”, ce se va derula pe o perioadă de 18 luni şi a cărui valoare este de peste 43,2 milioane lei. Proiectul este finanţat din fonduri structurale prin Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice”, a precizat directorul pentru învăţământul superior din Ministerul Educaţiei, Ioan Groza.

Un alt proiect aflat în derulare la Institutul „Victor Babeş” – „Dezvoltarea resurselor umane – doctoranzi şi postdoctoranzi-pentru cercetare de excelenţă în domeniile sănătate şi biotehnologii” – va conduce la perfecţionarea în cercetarea de excelenţă din domeniile de sănătate şi biotehnologii a 78 de doctoranzi şi 28 de postdoctoranzi. Proiectul are o valoare eligibilă de peste 13 milioane de lei, din care asistenţă financiară nerambursabilă la Fondul Social European de peste 12,7 milioane de lei, a precizat Groza.

Proiectul este implementat de Institutul Naţional de Patologie „Victor Babeş” în parteneriat cu Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti şi Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad.

În prezent, telocitele sunt recunoscute în mai mult de 40 de laboratoare de pe cele cinci continente. Cele mai active ţări în cercetarea telocitelor sunt: China, Germania, Belgia, Italia, SUA. De altfel, în laboratoarele din Guangzhou-China, unde a fost prezentă şi o echipă de cercetători români, a fost realizat primul transplant de telocite pe animale de laborator.

Academicianul Laurentţu M. Popescu a fost distins anul trecut cu prestigiosul premiu „Magnolia Albă” acordat de Guvernul Municipalităţii Shanghai, ca o recunoaştere din partea oamenilor de ştiinţă chinezi pentru descoperirea noilor celule umane – telocitele -, dar şi pentru întreaga cooperare ştiinţifică în domeniul telocitelor pe care directorul general al Institutului „Victor Babeş” a dezvoltat-o în ultmii ani.

În 2012, el a fost premiat de Academia Internaţională de Cercetări Cardiovasculare cu sediul în SUA cu Medalia de Aur, considerată de lumea ştiinţifică drept Nobelul în cardiologie.

Sursa: Mediafax

Cele mai noi articole
Cât de mult ne pot proteja ochelarii normali de infecția cu noul coronavirus
Cât de mult ne pot proteja ochelarii normali de infecția cu noul coronavirus
Ce se întâmplă dacă ții un centru de date sub apă doi ani de zile? Microsoft a aflat răspunsul
Ce se întâmplă dacă ții un centru de date sub apă doi ani de zile? Microsoft a aflat răspunsul
Cum arăta prima Dacia 1100 scoasă pe linia de producţie a uzinei de la Mioveni
Cum arăta prima Dacia 1100 scoasă pe linia de producţie a uzinei de la Mioveni
Embrionul fosilizat al unui dinozaur cu gât lung a dezvăluit câteva detalii neștiute până acum
Embrionul fosilizat al unui dinozaur cu gât lung a dezvăluit câteva detalii neștiute până acum
Avertismentul unui profesor de la Harvard: Următoarea pandemie poate fi creată de teroriști
Avertismentul unui profesor de la Harvard: Următoarea pandemie poate fi creată de teroriști
Cum au evoluat costumele de baie de-a lungul istoriei. Top 30 de imagini unice
Cum au evoluat costumele de baie de-a lungul istoriei. Top 30 de imagini unice
Creatura din ocean care îi îngrozește pe marii rechini albi
Creatura din ocean care îi îngrozește pe marii rechini albi
China construiește un cosmodrom plutitor pentru viitoarele lansări de rachete
China construiește un cosmodrom plutitor pentru viitoarele lansări de rachete
Case în miniatură apar peste noapte. Anonymouse, societatea secretă de artiști care construiește mini-clădiri
Case în miniatură apar peste noapte. Anonymouse, societatea secretă de artiști care construiește mini-clădiri
Cercetătorii au aflat cum reușesc furtunile de pe Jupiter să fie active în continuare
Cercetătorii au aflat cum reușesc furtunile de pe Jupiter să fie active în continuare
Căldura și microbiomul benefice pentru densitatea osoasă
Căldura și microbiomul benefice pentru densitatea osoasă
Angajații care lucrează de acasă comit, cu convingere, 90% din erorile de conștientizare a securității cibernetice
Angajații care lucrează de acasă comit, cu convingere, 90% din erorile de conștientizare a securității cibernetice
Smartwatch-urile pentru copii pot fi periculoase
Smartwatch-urile pentru copii pot fi periculoase
Cercetătorii au creat lentilele de contact inteligente care ar putea trata miopia
Cercetătorii au creat lentilele de contact inteligente care ar putea trata miopia
Consola PlayStation 5 va fi disponibilă în România din noiembrie. La cât ajunge prețul
Consola PlayStation 5 va fi disponibilă în România din noiembrie. La cât ajunge prețul
Aventuri cu maimuțe. Un bărbat care și-a pierdut telefonul, l-a găsit plin de selfie-uri cu maimuțe
Aventuri cu maimuțe. Un bărbat care și-a pierdut telefonul, l-a găsit plin de selfie-uri cu maimuțe
Un studiu recent susține că SARS-CoV-2 a fost transmis între nurci și oameni
Un studiu recent susține că SARS-CoV-2 a fost transmis între nurci și oameni
Cercetătorii au testat camera foto a viitorului telescop Vera Rubin și au stabilit un record
Cercetătorii au testat camera foto a viitorului telescop Vera Rubin și au stabilit un record