Home » D:News » Academicianul român care a descoperit telocitele susţine că acestea ar putea fi folosite şi în regenerarea ficatului

Academicianul român care a descoperit telocitele susţine că acestea ar putea fi folosite şi în regenerarea ficatului

Publicat: 14.05.2014
Academicianul român care a descoperit telocitele susţine că acestea ar putea fi folosite şi în regenerarea ficatului
Academicianul Laurenţiu M. Popescu, care a descoperit în 2005 telocitele, a declarat, marţi, că acestea ar putea fi folosite şi în regenerarea hepatică, după ce studii anterioare au arătat că au un rol în refacerea muşchiului cardiac după infarct.

„Am putea spune că, în ultima perioadă, cel mai important pas făcut în studiul telocitelor este reprezentat de descoperirea acestor celule în ficatul uman şi rolul lor în regenerarea hepatică, în contextul în care ficatul este singurul organ din corpul uman care se regenerează cu adevărat„, a declarat, marţi, Laurenţiu M. Popescu, directorul general al Institutului Naţional de Patologie „Victor Babeş” şi academicianul care a descoperit aceste celule în 2005, împreună cu echipa sa de cercetători de la institut.

În ceea ce priveşte infarctul de miocard, cauză majoră a deceselor din întreaga lume, s-a demonstrat recent că telocitele joacă un rol important în regenerarea muşchiului cardiac după infarct. Mai mult, au fost găsite telocite şi în valvele cardiace, ceea ce este extrem de important pentru industria de producere a valvelor cardiace artificiale, a mai spus Laurenţiu M. Popescu, în cadrul unei conferinţe organizate la Institutul „Victor Babeş”.

O altă noutate în cercetarea medicală a telocitelor este dată de scăderea sau chiar dispariţia acestora în cazul anumitor boli, printre care sclerodermia, scleroza multiplă sau psoriazisul.

De asemenea, numărul telocitelor din inimă scade odată cu vârsta, de patru sau cinci ori, la adultul în vârstă faţă de copil, au mai arătat cercetătorii de la Institutul „Victor Babeş”.

Recent, ei au demarat şi o analiză a genelor cromozomiale din telocite, urmare a unui studiu amplu realizat împreună cu cercetatorii chinezi.

„Împreună cu cercetătorii chinezi s-a făcut analiza a aproximativ 4.000 de proteine din telocite şi o analiză a genelor cromozomiale din telocite. Deocamdată sunt în curs de publicare rezultatele asupra cromozomilor de la 1 la 5, din cei 23 de cromozomi ai unei celule”, a precizat academicianul Laurenţiu M. Popescu.

Un proiect româno-chinez de cercetare a rolului telocitelor în tratamentul afecţiunilor pulmonare a primit, în octombrie anul trecut, o finanţare de 5 milioane de yuani (peste 596.000 de euro) în urma câştigării unei competiţii în China, fiind coordonat de academicianul Laurenţiu M. Popescu şi un profesor chinez.

Noile descoperiri în studiul telocitelor au fost realizate de echipa de cercetători de la Institutul „Victor Babeş”, condusă de Laurenţiu M. Popescu, în strânsă cooperare cu cercetători din Germania, China, Italia, Belgia, Polonia, Spania sau SUA.

În ultimele luni, Institutul Naţional de Patologie „Victor Babeş” din Bucureşti a primit sprijin de la Ministerul Educaţiei pentru dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii prin proiectul „Modernizarea infrastructurii INCD Victor Babeş pentru cercetare avansată în medicina celulară şi moleculară-CAMED”, ce se va derula pe o perioadă de 18 luni şi a cărui valoare este de peste 43,2 milioane lei. Proiectul este finanţat din fonduri structurale prin Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice”, a precizat directorul pentru învăţământul superior din Ministerul Educaţiei, Ioan Groza.

Un alt proiect aflat în derulare la Institutul „Victor Babeş” – „Dezvoltarea resurselor umane – doctoranzi şi postdoctoranzi-pentru cercetare de excelenţă în domeniile sănătate şi biotehnologii” – va conduce la perfecţionarea în cercetarea de excelenţă din domeniile de sănătate şi biotehnologii a 78 de doctoranzi şi 28 de postdoctoranzi. Proiectul are o valoare eligibilă de peste 13 milioane de lei, din care asistenţă financiară nerambursabilă la Fondul Social European de peste 12,7 milioane de lei, a precizat Groza.

Proiectul este implementat de Institutul Naţional de Patologie „Victor Babeş” în parteneriat cu Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti şi Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad.

În prezent, telocitele sunt recunoscute în mai mult de 40 de laboratoare de pe cele cinci continente. Cele mai active ţări în cercetarea telocitelor sunt: China, Germania, Belgia, Italia, SUA. De altfel, în laboratoarele din Guangzhou-China, unde a fost prezentă şi o echipă de cercetători români, a fost realizat primul transplant de telocite pe animale de laborator.

Academicianul Laurentţu M. Popescu a fost distins anul trecut cu prestigiosul premiu „Magnolia Albă” acordat de Guvernul Municipalităţii Shanghai, ca o recunoaştere din partea oamenilor de ştiinţă chinezi pentru descoperirea noilor celule umane – telocitele -, dar şi pentru întreaga cooperare ştiinţifică în domeniul telocitelor pe care directorul general al Institutului „Victor Babeş” a dezvoltat-o în ultmii ani.

În 2012, el a fost premiat de Academia Internaţională de Cercetări Cardiovasculare cu sediul în SUA cu Medalia de Aur, considerată de lumea ştiinţifică drept Nobelul în cardiologie.

Sursa: Mediafax

Cele mai noi articole
Japonia, cu un pas mai aproape de deversarea apei radioactive de la Fukushima în Pacific 
Japonia, cu un pas mai aproape de deversarea apei radioactive de la Fukushima în Pacific 
Big Ben, aproape finalizat după o restaurare de 80 de milioane de lire sterline
Big Ben, aproape finalizat după o restaurare de 80 de milioane de lire sterline
Un moment crucial în istoria omenirii. Când am putea deveni o specie interplanetară?
Un moment crucial în istoria omenirii. Când am putea deveni o specie interplanetară?
Marlene Dietrich, actrița de origine germană care putea să frângă inima oricui
Marlene Dietrich, actrița de origine germană care putea să frângă inima oricui
Marius Tucă Show începe marți, 24 mai, de la ora 20.00, live pe gandul.ro
Marius Tucă Show începe marți, 24 mai, de la ora 20.00, live pe gandul.ro
Vulcanii antici, sursă de apă pentru astronauți pe Lună? Indicii cruciale pentru viitoarele baze lunare
Vulcanii antici, sursă de apă pentru astronauți pe Lună? Indicii cruciale pentru viitoarele baze lunare
Oamenii de știință au reușit să readucă la viață ochii umani aflați pe moarte
Oamenii de știință au reușit să readucă la viață ochii umani aflați pe moarte
Specii de delfini necunoscute până acum, vechi de 20 de milioane de ani, au fost descoperite în Elveția
Specii de delfini necunoscute până acum, vechi de 20 de milioane de ani, au fost descoperite în Elveția
Mayașii își împodobeau dinții cu nestemate, iar practica antică avea o semnificație aparte
Mayașii își împodobeau dinții cu nestemate, iar practica antică avea o semnificație aparte
Peste 90% din suprafața studiată în acest an în Marea Barieră de Corali a albit
Peste 90% din suprafața studiată în acest an în Marea Barieră de Corali a albit
O nouă generație de nanoboți ucide bacteriile dentare folosind căldură. De ce e nevoie de ei?
O nouă generație de nanoboți ucide bacteriile dentare folosind căldură. De ce e nevoie de ei?
De ce apare febra musculară și cum o putem combate?
De ce apare febra musculară și cum o putem combate?
Test de cultură generală. Există vreun continent în lume fără deșert? 
Test de cultură generală. Există vreun continent în lume fără deșert? 
Lentilele de contact inteligente ar putea trata o cauză principală a orbirii
Lentilele de contact inteligente ar putea trata o cauză principală a orbirii
Excrementele antice dezvăluie detalii despre cei care au construit Stonehenge
Excrementele antice dezvăluie detalii despre cei care au construit Stonehenge
Un semnal misterios dintr-un sistem stelar locuibil, dovada că nu suntem singuri în Univers?
Un semnal misterios dintr-un sistem stelar locuibil, dovada că nu suntem singuri în Univers?
Sănătatea oceanelor poate fi acum monitorizată mai ușor. Iată cum!
Sănătatea oceanelor poate fi acum monitorizată mai ușor. Iată cum!
Încălzirea globală are o șansă din două de a depăși un prag critic. Ce spun specialiștii?
Încălzirea globală are o șansă din două de a depăși un prag critic. Ce spun specialiștii?