Home » D:News » Când ne face Facebook să fim mai trişti? Cercetătorii au descifrat misterul şi ne oferă câteva recomandări importante

Când ne face Facebook să fim mai trişti? Cercetătorii au descifrat misterul şi ne oferă câteva recomandări importante

Când ne face Facebook să fim mai trişti? Cercetătorii au descifrat misterul şi ne oferă câteva recomandări importante
Publicat: 02.06.2014
Utilizarea Facebook îi face pe unii oameni să fie mai trişti, arată o cercetare recentă.

Totuşi, care să fie cauzele care fac ca această reţea socială să ne afecteze starea de spirit? Un nou studiu ce s-a aplecat asupra metodelor diferite de interacţionare pe Facebook oferă un răspuns: consumarea conţinutului ce descrie o versiune idealizată a vieţilor altor persoane face ca realitatea să fie mai dureroasă.

Oamenii de ştiinţă dezbat de mai mulţi ani impactul Facebook asupra utilizatorilor, atât asupra stării de spirit de moment, cât şi asupra nivelului mai profund al satisfacţiei cu viaţa. Unele studii au arătat că Facebook ne face mai fericiţi, iar altele că ne face mai trişti.

Una dintre probleme era faptul că majoritatea studiilor erau transversale, capturând doar o imagine de moment a oamenilor. Acest tip de studiu face dificilă separarea utilizării Facebook de numeroşi alţi factori ce influenţează starea de spirit, de la munca excesivă până la problemele romantice. Un studiu efectuat în august 2013 de Ethan Kross, un psiholog de la Universitatea Michigan, a evitat această problemă prin studierea modului în care oamenii foloseau Facebook de-a lungul timpului. Cercetătorul îi întreba pe oameni despre starea lor de spirit de 5 ori pe zi, timp de două săptămâni. Concluzia studiului a fost că pe măsură ce utilizăm mai mult Facebook, devenim mai trişti.

Acel studiu a devenit una dintre cele mai citate cercetări din 2013, fiind relatat de presa din întreaga lume. Totuşi, rezultatele nu ofereau niciun indiciu care să explice care era motivul pentru care reţeaua socială avea acest efect negativ asupra oamenilor.

De atunci, cercetătorii din mai multe laboratoare, inclusiv cel condus de Kross, au încercat să identifice mecanismele din spatele efectului observat. În loc să se limiteze la studierea stării de spirit a oamenilor şi a modului în care foloseau Facebook de-a lungul timpului, oamenii de ştiinţă au apelat la o intervenţie, solicitând participanţilor la studiu să viziteze în mod repetat un laborator din Ann Arbor, unde foloseau conturile personale de Facebook în moduri specifice. Interacţionarea cu reţeaua socială Facebook constă, în cele din urmă, într-un set de activităţi, de la navigarea prin imaginile postate de utilizatori şi interacţionarea prin butonul „îmi place” până la interacţionarea directă cu alte persoane prin mesaje directe şi comentarii.

Cu ocazia întrunirii anuale a Association for Psychological Science, ce a avut loc săptămâna trecută în San Francisco, California, Kross a dezvăluit noile descoperiri ale echipei sale. Rezultatele noilor cercetări sugerează că nu se înregistrează niciun efect asupra stării de spirit a utilizatorului dacă acesta foloseşte Facebook în mod „activ”. Atunci când participanţii la studiu interacţionau în mod direct cu reţeaua socială prin postarea de statusuri, împărtăşirea de conţinut şi prin transmiterea de mesaje către alte persoane, starea de spirit a acestora rămânea la fel de-a lungul zilei. În schimb, efectul negativ asupra stării de spirit ce fusese identificat de Kross în studiul din 2013 reapărea atunci când cercetătorilor solicitau participanţilor la studiu să folosească Facebook în mod „pasiv”, adică doar să frunzărească prin imaginile ce înfăţişau momentele fericite ale altor persoane şi să citească conversaţiile altor oameni fără a contribui.

„Utilizarea Facebook nu este negativă în sine”, a concluzionat Kross, „ci doar utilizarea pasivă”. Psihologiii prezenţi la întrunirea anuală au lansat mai multe ipoteze pentru a explica acest efect. Spre exemplu, o teorie susţine că oamenii postează versiuni idealizate ale vieţilor lor pe Facebook, iar atunci când oamenii compară aceste versiuni idealizate cu viaţa lor reală, efectul este unul toxic. În ceea ce priveşte efectul Facebook asupra satisfacţiei cu viaţa pe termen lung, Kross susţine că este nevoie de mai multe studii pentru a obţine un răspuns convingător.

Megan Moreno, un psiholog de la Seattle Children’s Hospital din Washington ce foloseşte datele Facebook pentru a studia sănătatea adolescenţilor, a lăudat studiul lui Kross, subliniind că „acest tip de studiu ce apelează la intervenţii este exact de ceea ce avem nevoie”. Moreno a adăugat că „acum este important de aflat care este legătura între acest impact negativ al Facebook şi simptomele depresiei pe care le urmărim”. Cercetătoarea a concluzionat că „ar fi extraordinar dacă îmbunătăţirea stării de spirit a oamenilor ar putea fi realizată prin câţiva paşi simpli, cum ar fi încurajarea interacţiunilor active online şi prin descurajarea navigării pasive”.

Sursa: Science Mag

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Care este ruda lui T. Rex care mai trăiește și astăzi? S-a ascuns la vedere timp de foarte mulți ani!
Care este ruda lui T. Rex care mai trăiește și astăzi? S-a ascuns la vedere timp de foarte mulți ani!
Ce s-a întâmplat cu dinții oamenilor atunci când fluorul a fost scos din apă?
Ce s-a întâmplat cu dinții oamenilor atunci când fluorul a fost scos din apă?
Ce a arătat un studiu pe mii de gemeni despre legătura dintre depresie și fructe
Ce a arătat un studiu pe mii de gemeni despre legătura dintre depresie și fructe
Pajiștile mici de flori sălbatice din orașe, o alternativă bună pentru insecte
Pajiștile mici de flori sălbatice din orașe, o alternativă bună pentru insecte
Semnale din spațiul cosmic, studiate cu ajutorul unui radiotelescop distrus în 2020
Semnale din spațiul cosmic, studiate cu ajutorul unui radiotelescop distrus în 2020
Dezvăluire: Cum a devenit un laborator al Marinei Americane un centru pentru experimentele cu radiații umane
Dezvăluire: Cum a devenit un laborator al Marinei Americane un centru pentru experimentele cu radiații umane
Keratopigmentarea, procedura estetică tot mai populară pe TikTok care îngrijorează medicii
Keratopigmentarea, procedura estetică tot mai populară pe TikTok care îngrijorează medicii
Test de cultură generală. Cât de repede zboară curcanii?
Test de cultură generală. Cât de repede zboară curcanii?
Astronomii au descoperit un fenomen care apare și dispare la polii planetei Jupiter
Astronomii au descoperit un fenomen care apare și dispare la polii planetei Jupiter
Turiștii care ajung la Hong Kong, întâmpinați de mii de sculpturi cu urși panda
Turiștii care ajung la Hong Kong, întâmpinați de mii de sculpturi cu urși panda
Vremea se schimbă radical! Ce au anunțat meteorologii pentru următoarele două săptămâni
Vremea se schimbă radical! Ce au anunțat meteorologii pentru următoarele două săptămâni
Carl Zeiss, fostul ucenic care a făcut istorie
Carl Zeiss, fostul ucenic care a făcut istorie
80% dintre americani vor fi supraponderali sau obezi până în 2050, arată un studiu
80% dintre americani vor fi supraponderali sau obezi până în 2050, arată un studiu
Chatboții bazați pe Inteligență Artificială ar putea ajuta oamenii cu cumpărăturile de sărbători
Chatboții bazați pe Inteligență Artificială ar putea ajuta oamenii cu cumpărăturile de sărbători
Exploatare minieră suspendată pe fundul mării Arctice
Exploatare minieră suspendată pe fundul mării Arctice
Audiere istorică la Haga pentru a stabili țările „vinovate” pentru schimbările climatice
Audiere istorică la Haga pentru a stabili țările „vinovate” pentru schimbările climatice
„Sucul” eliberat de mușchi în timpul exercițiilor fizice contribuie la vindecarea nervilor
„Sucul” eliberat de mușchi în timpul exercițiilor fizice contribuie la vindecarea nervilor
Protejarea masei musculare este vitală pentru o îmbătrânire sănătoasă. Iată de ce
Protejarea masei musculare este vitală pentru o îmbătrânire sănătoasă. Iată de ce