Trei români au conceput invenţia care elimină nevoia de microhidrocentrale! Aceasta a fost prezentată publicului

Inventatorii au arătat, luni, la Sovata, că, învârtind roata respectivă, prin folosirea curenţior de aer creaţi se poate genera energie electrică suficientă pentru a aprinde becuri, prezentând proiectul drept soluţia alternativă la microhidrocentrale.

Ei au precizat că urmează să instaleze roata în râul Târnava, într-un loc apropiat de zona gării din Sovata, în următoarele 7-10 zile şi să îi testeze funcţionarea, până în luna decembrie.

• Haos în centrul Londrei după ce doi cai militari au scăpat de sub control
• Meteorologii au anunțat până când mai ține vremea rece

Echipamentul va folosi forţa apei curgătoare pentru a genera energie electrică, ce va fi transferată printr-un cablu izolat în exterior şi va fi măsurată, însă ideea nu este, în această fază, de a produce cât mai multă energie, ci de a testa cum se comportă echipamentul în condiţii diverse, posibil de secetă sau chiar de viituri şi apoi, eventual, a-l adapta.

Pentru prevenirea deteriorării echipamentului în caz de viitură, se va monta o grindă care se ridică automat la nivelul apei şi care va devia bucăţile de lemn sau alte obiecte mari aduse de aceasta, au precizat inventatorii.

„Acesta este al doilea nostru brevet de invenţie. Echipamentul e foarte eficient deoarece nu întâmpină rezistenţă la întoarcere, palele nu au efect de frânare”, a declarat unul dintre inventatori, Vizi Janos Elod.

Coordonatorul de proiect, Szakacs Laszlo, a declarat că roata brevetată de inventatorii mureşeni ar putea reprezenta o soluţie la cererea Comisiei Europene, adresată Ministerului Mediului şi Pădurilor în anul 2012, prin care se solicită „răspunsuri adecvate la problema microhidrocentralelor amplasate sau în curs de construcţie în siturile protejate Natura 2000”.

El a adăugat că începând din anii 1980 în România s-au construit circa 450 de microhidrocentrale pe cursurile de apă, care au afectat ecosistemele naturale prin betonări şi baraje, apele de munte fiind captate în ţevi şi deviate şi astfel fiind distruse habitate acvatice, multe dintre ele aflate în siturile protejate acum prin programul „Natura 2000”.

„Prin realizarea practică a acestui brevet de invenţie în interesul comunităţii locale din Sovata, se va putea oferi comunităţilor locale, de-a lungul pâraielor sau râurilor cu debite relativ constante o alternativă de producere de energie verde, cu impact redus asupra speciillor şi habitatelor acvatice. Soluţia noastră produce curent electric fără intervenţie în natură, în ecosisteme”, a declarat Szakacs Laszlo.

Potrivit acestuia, roata hidraulică şi eoliană care va fi amplasată la Sovata, realizată din oţel inoxidabil şi închisă etanş, va fi conectată la o cameră de supraveghere şi va avea o puterea instalată între 5 şi 10 kilowaţi şi o producţie energetică între 8 şi 10 megawaţi pe an, dar producţia de energie electrică variază în funcţie de debitul şi viteza apei, echipamentul fiind proiectat să se instaleze în aval, unde nivelul apei e mai mare.

Pentru funcţionarea roţii, e nevoie de o adâncime a apei de minim 70 de centimetri şi o viteză de cel puţin doi metri pe secundă.

„Sigur, nu produce energie electrică la nivelul unei microhidrocentrale. Dar, dacă această metodă se dovedeşte funcţională, se pot amplasa mai multe echipamente. Pe Prut, pe Dunăre, se pot obţine chiar megawaţi. Ideea e de a arăta cum o invenţie brevetată poate produce beneficii economice, cu conservarea naturii. Sperăm să demonstrăm că e o soluţie viabilă pentru România şi nu numai. Sperăm să funcţioneze, vrem să vedem şi impactul asupra vietăţilor acvatice – n-ar trebui să fie afectate, pentru că palele se închid şi pot ieşi„, a mai spus acesta.

Roată hidraulică şi eoliană cu pale rabatabile, care poate folosi curenţii de aer sau de apă, a fost brevetată în 2011 de o echipă formată din Vizi Janos Elod, Vizi Janos Huba şi Gheorghe Guţiu din comuna mureşeană Band, prototipul fiind prezentat în 2012 la o întâlnire organizată la Parcul Industrial Mureş, la care au fost prezenţi şi reprezentanţii Asociaţiei pentru Protecţia Naturii Rhododendron.

Aceştia s-au arătat interesaţi de idee, au cooptat apoi ca parteneri şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureş şi Primăria oraşului Sovata, după care au depus un proiect pentru finanţare prin intermediul Contribuţiei Elveţiene pentru Uniunea Europeană extinsă (SEE). Invenţia mureşeană a fost printre puţinele selectate, în august 2013, din aproape 200 de aplicaţii.

Proiectul „Alternativă ecologică la microhidrocentrale pentru comunităţile locale” are o valoare de circa 90.000 de franci elveţieni, care cuprinde echipamentul – realizat într-un atelier vechi de peste 100 de ani din Band – dar şi demonstraţii şi testări, mediatizarea şi traininguri cu decidenţi din autorităţile publice locale şi din Ministerul Mediului, pentru a-i convinge să extindă la nivel naţional soluţia alternativă la microhidrocentrale, care nu afectează mediul acvatic cum o fac cele din urmă.

Proiectul are o valoare totală de 89.348 de franci elveţieni, este cofinanţat printr-un grant din partea Elveţiei prin intermediul Contribuţiei Elveţiene pentru Uniunea Europeană extinsă (SEE), în valoare de 72.810 de franci elveţieni, restul fiind contribuţie locală, în numerar şi în natură, şi urmează să fie implementat până la sfârşitul anului 2014.

Sursa: Mediafax